Laszlo Borbely: În strategia Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, prioritară este Educaţia

„Noi am făcut prin strategie şi prin planul de acţiune, pentru fiecare, începând cu Educaţia, continuând cu Sănătatea, cu mai puţină sărăcie, cu foamete zero, aşa cum este nominalizat în Agenda 2030. Ne ocupăm de toate domeniile care sunt în România. Educaţia mi se pare prioritatea zero. Avem foarte multe iniţiative, am scos pentru şcolile profesionale manuale suplimentare în gastronomie şi altele. Fiecare trebuie să facă mai mult în zona aceasta, cel mai important este să schimbăm mentalităţile, să vedem ce facem cu viaţa noastră pentru a o prelungi şi atunci decidenţii trebuie să vină cu acele propuneri care să ajute această dezvoltare durabilă. Am început să avem o legătură mai strânsă cu localul, autorităţi şi cetăţeni”, a declarat Laszlo Borbely, pentru AGERPRES.

În cadrul unei dezbateri regionale în care a fost prezentat progresul în implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, oficialul guvernamental a arătat că au fost realizate 50 de barometre prin care au fost chestionaţi cetăţenii cu privire la dezvoltarea durabilă, dar şi că a demarat proiectul de pregătire a 2.000 de experţi în acest domeniu.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

„Prin aceste barometre, oamenii au spus că îi interesează (dezvoltarea durabilă, n.r.), că vor să afle mai multe informaţii şi vor să fie parte a acestui proces. Noi avem o nouă meserie în România, cea de expert în dezvoltare durabilă, suntem primii în Uniunea Europeană care avem această nouă meserie. Primii 160 de experţi au terminat în urmă cu două luni, sunt nucleele noastre în diferite ministere şi din cei 2.000, un număr de 1.600 vor fi, până în anul 2026, de la autorităţile publice locale. Aceşti experţi vor fi specializaţi pe diverse domenii. Dintre aceştia, circa 45-50 de conducători vor fi din judeţul Timiş, care în diferite instituţii vor avea această specializare de experţi. Universitatea de Vest Timişoara va pregăti aceşti experţi printr-un curs port-universitar”, a detaliat consilierul de stat Laszlo Borbely.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alin Nica, a subliniat în intervenţia sa că România are cea mai mare disparitate din UE în ceea ce priveşte media de dezvoltare a regiunilor.

„România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte disparitatea de dezvoltare între regiunile sale. Avem indicele de disparitate de 3,6, între cea mai săracă şi cea mai dezvoltată regiune din ţară. Polonia şi Slovacia au indicele de 3,3, iar Ungaria 3,2. Cele mai echilibrate sunt Finlanda şi Portugalia cu indicele de 1,5. Între regiunile ţării, în 1993 aveam patru regiuni care erau peste media naţională, iar acum doar două regiuni se situează peste media naţională în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor. În momentul de faţă, regiunea de Nord-Est se situează la 63% din media naţională, în timp ce în anul 1993 nu exista nicio regiune sub 80% din media naţională, deci aveam o repartiţie a dezvoltării mult mai echilibrată. Cauzele care au determinat acest lucru au fost închiderea multor zone industriale care generau profit în zonele respective şi nevenirea în loc cu alternative de dezvoltare sustenabilă. Aceste zone se zbat în sărăcie, asistăm la o depopulare masivă, o lipsă de perspectivă pentru acei oameni care trăiesc în acele zone şi o lipsă de soluţii din partea autorităţilor în ceea ce înseamnă viitorul”, a explicat Alin Nica.

Liderul administraţiei judeţene a mai remarcat şi discrepanţa dintre urban-rural, observându-se o accentuare anuală a disparităţilor, raportându-ne doar la criteriul de sărăcie relativă, care este de 38% în rural şi de 13% în urban.

Alin Nica a spus că oamenii din mediul rural au condiţii tot mai proaste de viaţă, în ciuda investiţiilor masive în infrastructură, şcoli etc, care ar putea părea că aduc un trai decent cetăţenilor.

„Răspunsurile sunt multiple, sunt câteva discriminări între mediul urban şi rural, din perspectiva fiscalităţii (taxe şi impozite mai mici de până la 10% în rural faţă de urban); de aici, posibilităţile mult mai limitate ale autorităţilor publice din rural, şi de aici, investiţiile publice pe cap de locuitor în afara alocărilor de la bugetul de stat, sunt de câteva zeci de ori mai mici în rural”, a mai afirmat preşedintele CJ Timiş. AGERPRES