„Pentru culturile semănate nu sunt probleme deosebite, ba dimpotrivă, ajută o asemenea temperatură, pentru că au răsărit plantele şi o parte din ele au înfrăţit, dar sigur apare şi atacul de boli, pe care trebuie să-l avem în vedere şi să intervenim cu mijloacele specifice. Va fi o situaţie mai grea, însă, pentru speciile de pomicole. Sper să nu se întâmple aşa, dar condiţiile acestea de temperatură ridicată va scoate din repausul vegetativ mugurii de rod la speciile de pomicole timpurii şi dacă apar temperaturi scăzute, sub trei grade, sigur vor fi afectate inflorescenţele şi de aici posibile pierderi. Deocamdată nu înregistrăm asemenea pierderi, dar temperaturile acestea ridicate pot să influenţeze negativ păstrarea inflorescenţelor la speciile pomicole timpurii”, a declarat luni, pentru AGERPRES, Petre Daea.
Întrebat dacă a mai întâlnit astfel de situaţii de-a lungul timpului, ministrul a răspuns: „De Bobotează erau minus 10 grade, iar acum să ai plus 10 sau chiar mai mult, chiar nu am întâlnit o asemenea situaţie”.
El a subliniat că, din informaţiile pe care le primeşte de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), vremea va fi în continuare caldă şi umedă, dar nu vor lipsi oscilaţiile termice „care nu fac bine culturilor” .
„Primesc tot timpul informaţiile de la ANM, iar vremea în perioada următoare va fi în continuare caldă şi umedă, ceea ce nu e rău că este umedă şi nu este rău nici că este caldă, dar vârfurile de temperatură nu trebuie să se ridice atât de mult. Şocurile acestea termice – te culci cu temperatură de minus şi te trezeşti cu o temperatură pe plus, oscilaţiile acestea de temperatură nu fac bine culturilor şi în mod deosebit nu fac bine speciilor pomicole timpurii, cum sunt sunt caisul, piersicul, cireşul, cele care pleacă mai repede în vegetaţie”, a explicat şeful MADR.
Potrivit prognozei de specialitate emise de ANM, pentru perioada 21 – 27 ianuarie 2023, în cultura grâului de toamnă, gradul de aprovizionare cu apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Crişana, Banat şi Oltenia, pe suprafeţe agricole extinse din Transilvania şi Muntenia, local nordul, nord-vestul, estul, centrul şi sud-vestul Moldovei.
Conţinutul de umiditate din sol va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, local vestul, centrul, estul, sudul, nord-estul şi sud-estul Moldovei, nord-estul, sud-estul, sudul, izolat nordul Munteniei şi sudul Transilvaniei.
Ritmurile de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) se vor desfăşura mai lent, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, pe fondul temperaturilor din aer şi sol mai ridicate decât în mod obişnuit. Culturile de câmp (orz şi grâu de toamnă) vor parcurge fazele de răsărire, apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), în cea mai mare parte a regiunilor agricole.
Sub aspect fenologic, rapiţa semănată în perioada optimă va înregistra dezvoltarea aparatului foliar (7-12 frunze), iar la pomii fructiferi şi viţa-de-vie se va menţine stadiul de repaus vegetativ, în cea mai mare parte a ţării.
Din punct de vedere termic, estimările ANM arată o perioadă ce se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.
„Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -5 şi 12 grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 – 11 grade, la nivelul întregii ţări. Temperatura maximă a aerului se va situa între -1 şi 15 grade, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura minimă a aerului va oscila între -9 şi 8 grade în aproape toată ţara, izolat fiind condiţii de producere a îngheţului la sol”, menţionează ANM.
În perioada analizată se întrevăd precipitaţii sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. Totodată, local cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. AGERPRES