Chişinău, 27 ian. /MOLDPRES/. Un mesaj de susținere a grupurilor minoritare și de contracarare a discriminării în societate a fost exprimat astăzi de prim-ministrul Natalia Gavrilița, în cadrul evenimentului de comemorare a victimelor Holocaustului. La festivitate au participat președintele Maia Sandu, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău, miniștri, reprezentanți ai Parlamentului, ai Comunității Evreiești și ai Coaliției „Vocea Romilor”, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Guvernului.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a remarcat faptul că, astăzi, când la granițele țării se duce un război nedrept față de poporul ucrainean, comemorarea celor 6 milioane de victime ale Holocaustului capătă nuanțe și mai tragice: „Peste 300 de mii de evrei, romi, oameni care făceau parte din alte grupuri și-au pierdut viața în regiunea noastră. Urmele sângerânde ale istoriei continuă să apară la suprafață chiar și peste decenii. Mă gândesc acum la cele 500 de perechi de pantofi găsite recent într-o groapă comună la Tiraspol. Cine au fost acei 500 de oameni? Cine au fost acei care au apăsat pe trăgaci? Cine trebuie să dea la o parte voalul timpului pentru a scoate adevărul din gropile de var? Indiferența legitimează crima”.
În discursul său, prim-ministrul Natalia Gavrilița a declarat că, astăzi, mai mult ca oricând este imperativ să învățăm lecțiile istoriei și să-i comemorăm pe cei care au fost uciși în numele unei ideologii criminale. „Asumarea acestui trecut dramatic și rușinos pentru noi ca omenire este o obligație morală. Este important ca trăirile și amintirile acestor oameni să fie cunoscute și consemnate, pentru a transmite generațiilor prezente și viitoare o lecție de respect pentru viața fiecărui om”, a spus Natalia Gavrilița.
Șefa Executivului a vorbit și despre necesitatea de a dubla eforturile autorităților și ale întregii societăți pentru combaterea unor fenomene distrugătoare, precum antisemitismul, rasismul și xenofobia: „Aceste destine, trecute prin chin, sunt parte a memoriei noastre colective. Ele trebuie să stea la baza educației, ca să ajungem să trăim într-o societate în care antisemitismul, rasismul, xenofobia și alte forme de intoleranță nu-și au locul. Iar orice manifestare de acest gen să fie pedepsită și condamnată în cel mai ferm mod”.
În condițiile în care pacea Europei a fost destabilizată de agresiunea Rusiei în Ucraina, Natalia Gavrilița a subliniat importanța promovării și menținerii păcii: „Memoria Holocaustului este și trebuie să rămână cea mai importantă armă împotriva războiului, pentru că pacea este unul dintre cele mai de preț lucruri pentru omenire. Și când vorbesc de pace, mă gândesc nu doar la pacea între state, dar și la pacea din interiorul societății – ca să ajungem să trăim toți în împăcare, indiferent de etnie, religie sau limba pe care o vorbim”.
Marcarea pe data de 27 ianuarie a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost stabilită în 2005 de către ONU. Republica Moldova se numără printre coautorii Rezoluției, adoptate prin consens, la 20 ianuarie 2022, de către Adunarea Generală a ONU, care condamnă negarea Holocaustului ca eveniment istoric.