În acest context, ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat, marţi, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE român, pentru a i se comunica poziţia părţii române.
Ministerul Afacerilor Externe evidenţiază, în acest context, faptul că „ordinea de drept din România consacră dreptul persoanelor aparţinând tuturor celor 20 de minorităţi naţionale de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, în cadrul unor manifestări culturale şi religioase specifice”.
„În ceea ce priveşte însemnul aşa-numitului ţinut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire şi deci nici îndreptăţirea la vreun însemn oficial specific”, precizează MAE.
Totodată, arată reprezentanţii ministerului român, „orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-şi stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populaţiei rezidente în acea unitate administrativ-teritorială”.
Ministerul Afacerilor Externe „reia insistent apelul la reţinere în declaraţiile din spaţiul public şi reaminteşte aşteptarea părţii române ca oficialii ungari să acţioneze cu responsabilitate în logica relaţiei strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 şi în dorinţa consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie”. AGERPRES