Romaşcanu: Statutul lucrătorului cultural profesionist, de miercuri, în dezbatere publică

„Cred că zona culturală îl aşteaptă. Noi am început, în mandatul meu anterior, consultări pentru a lucra pe un statut al lucrătorului cultural al artistului, care să vină la nivelul anului 2023. Iată că s-a întâmplat, s-a întâmplat pe bani europeni, ceea ce este important. S-a întâmplat foarte repede, ceea ce nu ştim cât este de bine sau de rău, dar felicit colectivul de redacţie, ca să-i spun aşa, al acestui act normativ, sunt şi alţii (…), au fost consultări destul de largi, pentru că este nevoie de părerea fiecăruia dintre cei care vor fi afectaţi de această nouă lege, astfel încât să scoatem public un act normativ funcţional şi care să-şi atingă scopul”, a spus Romaşcanu la un eveniment dedicat promovării statutului lucrătorului cultural profesionist, desfăşurat la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Ministrul a afirmat că sunt foarte puţini lucrători culturali, artişti, actori cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată.

„Foarte mulţi din ceilalţi sunt freelanceri, aşa este şi normal, până la urmă, în artă să fii, dar chiar şi freelancer fiind ai nevoie de mai mult decât poate să-ţi ofere Codul muncii în acest moment. Iar noua entitate care se va chema ‘lucrătorul cultural profesionist’ va beneficia de mai multe drepturi decât le-a putut avea cineva care lucra în cultură acum pe persoană fizică autorizată sau pe drepturi de autor”, a arătat Romaşcanu.

Un proiect de act normativ pe această temă va intra, începând de miercuri, în dezbatere publică.

„Cred că va fi întâmpinat cu apreciere acest act normativ. Suntem la prima prezentare, vor mai fi trei – la Cluj, Timişoara, Iaşi. De mâine va fi în dezbatere publică. Trebuie să ne mişcăm destul de repede, pentru a da ordonanţa de urgenţă până se termină trimestrul unu, dar sunt convins că din dezbaterea publică pe care o vom avea, din prezentările pe care le vor face colegii mei, vom scoate un act normativ care, urmat fiind de o modificare în acelaşi sens a Ordonanţei 21, să pună în faţa oamenilor care lucrează în cultură tot ce au nevoie, toate drepturile – sigur, şi obligaţii – de care trebuie să se bucure pentru a avea o carieră fără emoţia permanentă a zilei de mâine. Cu asigurări sociale, cu dreptul la concediu, cu dreptul la concediu de maternitate, cu tot ceea ce, în mod normal, beneficiază un posesor de contract individual de muncă”, a adăugat ministrul.

Potrivit ministrului Culturii, după cele patru prezentări, plus consultarea publică, va mai fi organizată o ultimă dezbatere finală, tot la Teatrul Naţional din Bucureşti, pe forma care va fi trimisă către Guvern.

Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de coordonator de reforme şi investiţii (CRI), a organizat, marţi, la Teatrul Naţional Bucureşti (Foaier Sala „Ion Caramitru”), un prim eveniment dedicat promovării statutului lucrătorului cultural profesionist.

Propunerea legislativă elaborată în cadrul Reformei 3 – Reformarea sistemului de finanţare a sectorului cultural şi finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 11 – Turism şi cultură vizează maximizarea potenţialului creativ al lucrătorilor culturali şi menţinerea activă a acestora pe piaţa muncii, dar şi dezvoltarea sectoarelor culturale şi creative şi creşterea contribuţiei lor economice.

Potrivit Ministerului Culturii, statutul lucrătorului cultural profesionist propune un cadru coerent de protecţie socială şi fiscală aplicabil unor categorii profesionale atipice ce implică munca artistică şi culturală, în prezent reglementate de o legislaţie fragmentată.

Evenimentul a reunit experţii implicaţi în elaborarea propunerii legislative, alături de profesionişti care activează în sectoarele culturale şi creative şi care pot beneficia de măsurile de sprijin vizate prin statutul lucrătorului cultural profesionist. AGERPRES