Camerele de comerţ europene au analizat la Bucureşti strategia de dezvoltare a Regiunii Carpatice

Un complex de strategii sustenabile în Regiunea Carpatică poate fi abordat numai în rezonanţă cu obiectivele de interes ale României, derivate din Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), consideră preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

CCIR a organizat miercuri, 15 februarie, reuniunea preşedinţilor camerelor de comerţ din statele semnatare ale Convenţiei Carpatice, evenimentul beneficiind de prezenţa reprezentanţilor Poloniei, Ucrainei, Serbiei şi României. Totodată, la reuniune a participat şi directorul general al Asociaţiei Camerelor Europene de Comerţ şi Industrie (EUROCHAMBRES), Ben Butters.

„CCIR este angajată total în sprijinirea programelor de dezvoltare regională promovate de către Uniunea Europeană (UE), precum şi în procesul de valorificare al potenţialului economic din toate zonele României, inclusiv zona carpatică. Considerăm că tot acest efort se poate concretiza numai integrat în strategia europeană, astfel încât fondurile alocate să poată beneficia de o optimizare maximă. Un complex de strategii sustenabile în Regiunea Carpatică poate fi abordat numai în rezonanţă cu obiectivele de interes ale României, derivate din Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD). Propunerile avansate azi de către partenerii din Polonia pot fi implementate într-un format extins al SUERD care să cuprindă şi regiunea Podkarpackie. Vom fi permanent alături de camerele de comerţ membre Eurochambres pentru sprijinirea iniţiativelor de dinamizare ale schimburilor comerciale europene”, a declarat Mihai Daraban, potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES.

Convenţia-cadru pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor a fost semnată la Kiev, în mai 2003, de un număr de şapte state, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia şi Ucraina, având ca principal scop îmbunătăţirea calităţii vieţii, consolidarea economiilor şi comunităţilor locale şi protejarea valorilor culturale. În prezent, Convenţia a adoptat şi semnat cinci protocoale de implementare privind biodiversitatea, pădurile, turismul, transportul şi agricultura.

„Pentru EUROCHAMBRES este foarte importantă opinia Comisiei Europene cu privire la această macro-regiune pentru Carpaţi, fiind încurajate cu precădere colaborările la nivelul celor patru macro-regiuni. La nivelul Strategiei pentru Regiunea Dunării se regăsesc majoritatea statelor vizate în strategia pentru Carpaţi. Pentru a clarifica însă această problemă, EUROCHAMBRES trebuie să se consulte cu toţi membri săi pentru a identifica posibilitatea unei susţineri la nivel european”, a declarat Ben Butters, director general EUROCHAMBRES.

La rândul său, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Poloniei, Marek Kloczko, a arătat că ţara sa va continua efortul de a convinge Comisia Europeană în ceea ce priveşte susţinerea acestei regiuni.

„Polonia, precum şi camera de comerţ polonă, apreciază calitatea colaborării cu România şi CCIR, în toate formatele internaţionale în care sunt partenere, cum ar fi Iniţiativa celor Trei Mări (3SI). Suntem astăzi, aici, la invitaţia colegilor români pentru a prezenta viziunea noastră referitoare la dezvoltarea durabilă a Regiunii Carpatice din Polonia. Vom continua efortul de a convinge Comisia Europeană în ceea ce priveşte susţinerea acestei regiuni, dar, în egală măsură, apreciem şli vom lua în considerare posibilitatea de a fi parteneri în strategia SUERD”, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Poloniei. AGERPRES