Kosovo aniversează 15 ani de la declaraţia sa unilaterală de independenţă, fără o normalizare a relaţiilor cu Serbia

Kosovo aniversează vineri 15 ani de la declaraţia sa unilaterală de independenţă, cu provocarea de a-şi normaliza relaţiile cu Serbia prin intermediul unui dialog susţinut de Uniunea Europeană care, alături de SUA, face presiuni pentru un acord care să evite orice alte focare de criză, pe fondul războiului din Ucraina, transmite EFE.

Pentru majoritatea albaneză din Kosovo, ziua independenţei reprezintă o bucurie şi o mândrie naţională ce semnifică separarea de Serbia, care continuă să considere fosta sa provincie ca parte a teritoriului său şi leagăn al naţiunii şi refuză să-i recunoască suveranitatea.

Între manifestările preconizate pentru vineri se numără o reuniune a guvernului, o sesiune solemnă a parlamentului, o defilare a forţelor de securitate, expoziţii, un târg de carte, concerte şi ceremonii de comemorare a celor căzuţi în războiul din 1998-1999 dintre gherila separatistă şi forţele sârbe.

Kosovo şi-a declarat independenţa la 17 februarie 2008, la nouă ani după un conflict care s-a soldat cu 13.000 de morţi şi s-a încheiat în urma intervenţiei NATO care a obligat Serbia să se retragă din provincie.

De atunci, Kosovo a fost recunoscut de 117 ţări, între ele SUA, Regatul Unit şi majoritatea statelor membre ale UE, dar nu şi de Rusia şi China, ambele cu drept de veto în ONU.

Chiar şi astăzi, etnicii albanezi şi minoritatea sârbă trăiesc în societăţi paralele, practic fără să interacţioneze, lucru evident în oraşul divizat Mitrovica, unde tensiunile sunt frecvente.

În noiembrie 2022, sârbii au demisionat din posturile publice din nordul Mitrovica, unde sunt majoritari, înfuriaţi de ultimatumul dat de guvernul kosovar care le cerea să folosească numere de înmatriculare auto oficiale ale Kosovo, nu pe cele ale Serbiei.

Pe fondul neîncrederii şi al acuzaţiilor reciproce, UE patronează de un deceniu dialogul dintre Serbia şi Kosovo care a înregistrat puţine progrese, cu toate că normalizarea relaţiilor este condiţia pentru o eventuală intrare în blocul comunitar.

Un nou plan, lansat de Franţa şi Germania la jumătatea anului 2022 şi sprijinit de Bruxelles şi de Washington, pare a fi mai realist şi mai aducător de speranţă, atât pentru preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi pentru premierul kosovar Albin Kurti, ambii dând semnale pozitive, pe fondul unei puternice presiuni internaţionale.

”Kosovo nu are prea mult de câştigat, nu există recunoaştere oficială (a suveranităţii), dar ar pierde mult dacă nu l-ar semna, pentru că ar părea că are o atitudine neconstructivă în faţa aliaţilor, în timp ce aceştia cer să nu mai existe vreun alt punct fragil în interiorul Europei, în contextul războiului din Ucraina”, a declarat pentru EFE redactorul-şef al cotidianului Albanian Post, Lirim Mehmetaj.

Potrivit jurnalistului citat, în plan se menţionează renunţarea la pretenţiile teritoriale ale Serbiei asupra Kosovo, ceea ce ar stopa posibilitatea apariţiei unui conflict în nordul provinciei.

În schimb, Kosovo ar trebui să acorde o oarecare autonomie minorităţii sârbe în domeniile economic, sanitar, al educaţiei şi justiţiei, dar nu şi autonomie executivă, aspect asupra căruia s-a ajuns la un acord în 2013, dar pe care Pristina nu l-a respectat până în prezent, deoarece Pristina cere ca mai întâi Belgradul să-i recunoască independenţa.

Kurti, liderul Mişcării Levizja Vetevendosje! (Mişcarea pentru Autodeterminare!, formaţiune naţionalistă – n.r.) şi-a clădit până acum cariera politică pe opoziţia faţă de acordarea acestei autonomii, pentru că – avertizează el – ar putea provoca divizarea Kosovo, iar în timp ce s-a aflat în opoziţie a organizat proteste violente pentru a se opune unei astfel de decizii.

Kosovarii au şi ei păreri împărţite. Sunt unii, precum Albert Krasniqi, în vârstă de 24 de ani, care explică pentru EFE că sârbii ”vor să creeze un stat în interiorul Kosovo, la fel ca în Bosnia”, o referire la entitatea sârbă de aici, Republika Srpska.

În ceea ce o priveşte, Laura Kryeziu, analist şi lidera unei organizaţii pentru proiecte de dezvoltare, argumentează că kosovarii sunt ”victimele ego-ului politic” al lui Kurti, pe care îl acuză că vrea să se salveze pe el, nu şi ţara.

Potrivit sociologului Artan Muhaxhiri, ”acesta este momentul ideal pentru a ajunge la un acord, acum că Rusia, aliată a Serbiei, este slăbită din cauza războiului din Ucraina”.

O situaţie de pe urma căreia, susţine el, ar putea profita Serbia, dacă guvernul său se dovedeşte a fi ”constructiv”. AGERPRES