Mărcile de top s-au retras din Rusia dar produsele lor sunt în continuare accesibile ruşilor

Companiile europene, nord americane şi japoneze au părăsit Rusia, însă impactul asupra consumatorilor ruşi este minimal, chiar dacă a crescut timpul de aşteptare până la livrare iar unele produse s-au scumpit. Principala schimbare a constat în modificarea rutei de livrare, dar produsele sunt în continuare disponibile atât online cât şi în magazine. Cumpărătorii ruşi trebuie doar să ştie unde să caute.

Un exemplu este lanţul Zara care şi-a închis cele 502 de magazine din Rusia după invadarea Ucrainei şi ulterior le-a vândut către firma Daher Group din Emiratele Arabe Unite. Acum importurile pe scară redusă şi comercianţii online menţin aceste magazine în funcţiune, arată o analiză Reuters efectuată pe şase mari platforme online din Rusia precum şi interviurile cu zeci de cumpărători şi vânzători.

Reuters a vorbit cu Albina, 32 de ani, care vara trecută a plecat cu o valiză goală la Minsk, Belarus, de unde s-a întors ziua următoare cu haine în valoare de 33.000 de ruble (442 de dolari) de la magazinele Zara, Bershka şi Massimo Dutti pentru ea şi prietenii ei. Tânăra rusoaică spune că a cumpărat de asemenea haine de la Paris şi Dubai şi a utilizat o reţea de comercianţi online.

„Sunt pagini pe Instagram sau Telegram, sunt fete pe care le ştiu care trăiesc în Europa sau la Istanbul sau Dubai. Ele strâng comenzile, de exemplu în Istanbul, şi adaugă un comision de 15%-30%, apoi le livrează aici şi tu plăteşti pentru livrare”, spune Albina.

Evoluţiile cursului de schimb reprezintă unul dintre factorii responsabili pentru majorarea de şapte ori a livrărilor din Turcia către CDEK Forward, un serviciu de livrări de pe site-urile de e-commerce din străinătate, spune directorul de marketing Dinara Ismailova.

„Imediat ce mărcile au anunţat că vor pleca, a început un fel de panică, după care numărul comenzilor şi volumele au explodat”, spune Ismailova.

Graţie livrărilor de talie mică spre clienţii privaţi, cifra de afaceri a CDEK Forward s-a dublat anul trecut şi 80% a provenit din livrarea de haine. „Este ca şi cum tu personal ai mers la un magazin Zara din New York, ai cumpărat ceva acolo şi l-ai trimis prietenilor din Moscova”, spune Ismailova.

Odată cu întreruperea lanţurilor de aprovizionare, Rusia a legalizat aşa numitele importuri paralele, permiţând retailerilor să cumpere produse din străinătate fără permisiunea deţinătorului mărcii înregistrate.

În prezent, site-urile de e-commerce din Rusia vând o gamă largă de produse importate, iar comercianţii îşi fac reclamă din faptul că aduc produse din străinătate.

De exemplu, liderul pieţei Wildberries vinde produse marca Inditex şi are aproximativ 17.000 de articole Zara în catalogul său. O sursă din apropierea grupului spaniol Inditex spune că este vorba de stocuri de produse care erau deja în Rusia în momentul în care grupul şi-a suspendat activitatea acolo.

Un alt produs occidental care este omniprezent pe platforma Wildberries dar şi pe platformele rivale Ozon şi Yandex Market este Coca-Cola, pentru care comercianţii subliniază că este vorba de produse importate astfel încât cumpărătorii să ştie că este vorba de un produs autentic.

Deşi grupul american Coca-Cola Co a încetat să mai producă şi să comercializeze băuturi în Rusia anul trecut, produsele sale sunt în continuare disponibile iar etichetele de pe doze sau sticle arată că ele vin din Europa, Kazahstan, Uzbekistan sau China. O ciudăţenie a acestui sistem este că preţurile la acelaşi produs variază. De exemplu, la un supermarket din Moscova trei doze de Coca-Cola disponibile la vânzare aveau trei preţuri diferite, pentru că sunt importate din Danemarca, Polonia şi Marea Britanie.

Un director de la un mare retailer din Rusia a explicat pentru Reuters cum s-au adaptat companiile ruseşti. „Au fost stabilite rapid contacte şi semnate noi contracte cu noii parteneri, au fost lansate noi fluxuri comerciale şi lanţuri de aprovizionare cu companii din Turcia, Polonia şi Kazahstan”, a spus directorul sub protecţia anonimatului. „Aşa cum se întâmplă de obicei, cumpărătorul este cel care plăteşte mai mult pentru noile incoveniente”, a adăugat directorul. AGERPRES