24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
„Ministrul Câciu (…), în 2021, când actuala coaliţie a preluat guvernarea, a promis că nu vor fi majorate taxele şi impozitele. Prin modificările semnificative aduse Codului fiscal de sinistra ordonanţă 16/2022, actualul Guvern a crescut taxele şi impozitele şi a eliminat anumite facilităţi, totul, chipurile, pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat. Această Ordonanţă afectează regimul microîntreprinderilor – impozitul specific, dividendele, contribuţiile sociale, impozitul pe venit, TVA-ul, accizele, taxele şi impozitele locale. România se află, mai mereu, pe ultimele locuri în privinţa salariilor şi a puterii de cumpărare. Nici dumneavoastră şi nici restul Guvernului nu v-aţi asumat situaţia catastrofală în care a ajuns România şi prin felul în care dumneavoastră aţi guvernat”, a afirmat Târziu.
Târziu a mai susţinut că lipsa măsurilor „oneste şi eficiente au distrus economia României”, motiv pentru care ţara noastră se împrumută astăzi „excesiv” şi la „dobânzi uriaşe”, context în care preţurile de consum „au explodat”, iar ratele la bănci au crescut.
„Lipsa măsurilor oneste şi eficiente au distrus economia României, astfel încât România se împrumută astăzi excesiv, la dobânzi uriaşe, preţurile de consum au explodat, iar ratele la bănci au crescut într-un ritm galopant. Cea mai revelatoare problemă a fost şi rămâne chestiunea energiei şi nu o aduc în discuţie în mod inutil, ci pentru că dacă este un beneficiar şi masiv al acesteia, acesta este Ministerul de Finanţe. S-au liberalizat în cel mai iresponsabil mod preţul la energie provocând un şoc major la nivelul întregii economii, cu impact direct asupra populaţiei din ce în ce mai sărăcite”, a spus Târziu.
În acest context, senatorul AUR i-a cerut lui Câciu să răspundă unor întrebări: „Care este nivelul datoriei interne a statului român şi care este nivelul datoriei externe? Care este valoarea împrumuturilor care ajung la scadenţă în acest an, care vor fi refinanţate, precum şi ponderea lor în totalul datoriei publice? Ce opinii aveţi cu privire la riscul creşterii costurilor de împrumut pentru finanţarea datoriei publice? În raport cu datele transmite de Banca Centrală Europeană, cum vedeţi evoluţia ratei dobânzii pe termen lung pentru România, faţă de media europeană? Având în vedere strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023, care este nivelul anticipat al dobânzii de contractare, precum şi maturitatea medie a împrumuturilor? Care este impactul bugetar, urmare a majorării impozitelor pe dividende, de la 5 la 8%, precum şi urmare a diminuării plafonului impozitelor pe veniturile micro întreprinderilor, de la un milion de euro la 500.000 de euro? Aceste măsuri riscă să întoarcă o parte a economiei într-o zonă gri. Ce măsuri aţi luat în considerare pentru a evita o atare evoluţie? Pe site-ul ANAF, a fost lansat în dezbatere publică proiectul de ordin al preşedintelui ANAF privind persoanele fizice cu averi mari. Potrivit acestuia, persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România care deţine o avere atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro. Care a fost raţionamentul în a aplica pragul de 25.000 de milioane de euro şi câte persoane fizice rezidente în România deţin o avere estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro?”. AGERPRES
