24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Remus Pricopie precizează, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES, că apreciază eforturile ministrului Educaţiei, Ligia Deca, de a refuza să facă „show mediatic” pe subiecte populiste.
„Cred că până acum doamna Ligia Deca a dat dovadă de echilibru şi profesionalism. A refuzat să facă show mediatic pe subiecte populiste, de dragul ‘capitalului politic’, a reuşit, prin dialog, să elimine 98% din defectele proiectelor de lege prezentate public, în 2022, de fostul ministru al Educaţiei şi a readus aceste două legi importante pe traseul firesc al ‘României Educate’, spune rectorul SNSPA.
El a spus că prin noile legi ale educaţiei ar putea fi clarificată „dorinţa ilegitimă a unora de a confisca şcoala pentru interese mici, politicianiste, de partid”.
„Înţeleg şi respect efortul ministrului Educaţiei, doamna Ligia Deca, de a găsi un numitor comun, pe toate aceste teme, la nivelul coaliţiei politice, pe de o parte, şi la nivelul societăţii, pe de altă parte”, a menţionat Remus Pricopie.
Rectorul a amintit că în perioada în care a fost ministru al Educaţiei a întâlnit mai multe situaţii neplăcute în care profesorii au fost implicaţi politic.
„Din păcate, am trăit, ca ministru al educaţiei, situaţia neplăcută ca o doamnă inspector general să fie numită, de un partid politic, şefă de campanie electorală, în aprilie 2014, pentru alegerile europene, iar o directoare de liceu să scoată elevii pe stadion, la un meeting politic. Atunci, opţiunea mea a fost clară: m-am asigurat că sunt eliberate din funcţie. Şi azi am această opţiune, dar câţi alţi miniştri ai educaţiei au mai făcut acest lucru?”, a precizat rectorul SNSPA.
Referitor la proiectele de legi ale educaţiei, legea învăţământului preuniversitar şi legea învăţământului superior, iniţiate de ministrul Ligia Deca, rectorul SNSPA a punctat câteva aspecte:
* Rectorul şi toţi cei care deţin funcţii de conducere în universităţi (prorectori, decani, prodecani, directori de departament etc.) trebuie să fie profesori universitari sau cercetători consacraţi, cu o importantă experienţă academică şi managerială. Nu cred că mai putem accepta situaţia (introdusă de Legea nr. 1/2011) în care o persoană cu zero activitate didactică şi de cercetare (inclusiv fără doctorat) să conducă o universitate.
* Funcţiile de conducere în universităţi trebuie să fie incompatibile cu alte funcţii, în primul rând cu cele politice. În ţările civilizate, un rector nu poate fi, în acelaşi timp, politician şi membru al Parlamentului. În situaţiile în care este invitat să ocupe un loc în Guvern, ca tehnocrat, se poate suspenda pe perioada exercitării mandatului. Această practică există şi în alte ţări europene.
* Mandatele (toate, nu numai ale rectorilor) trebuie să fie limitate. Această „limitare” poate fi decisă de lege sau de comunitatea academică. Ambele modele funcţionează în Europa.
* Nivelul de salarizare minim indicat în lege este cel mai important câştig. Corpul profesoral trebuie să fie unul puternic şi recompensat corespunzător. Fără această măsură, riscăm să nu mai avem profesori în viitorul apropiat.
* Admiterea la liceu este creionată corect. Nu poţi avea performanţă fără competiţie. Din păcate, despre acest subiect vorbesc mulţi necunoscători. Azi avem astfel de „bariere” la admiterea la liceu, dar sunt camuflate în „proceduri”, motiv pentru care nu sunt percepute ca „admitere separată”. Azi nu poţi intra la un liceu cu predare în limba engleză sau germană fără engleză sau germană, nu poţi urma arte fără arte, nu poţi urma cursurile unui liceu de sport fără sport. La fel este şi cu matematica, fizica, chimia sau informatica. Este firesc să ai o procedură de selecţie a elevilor pentru clasele de performanţă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în alte ţări europene.
* În preuniversitar, conceptul de politizare trebuie definit fără excese, de o parte sau alta. De exemplu, expertiza profesorilor în consiliile locale este binevenită, dar suprapunerea funcţiilor de director de şcoală sau de inspector cu cele politice este inacceptabilă. AGERPRES
