24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Controalele fiscale vor fi mai numeroase, mai eficiente, mai rapide şi direcţionate spre anumite zone de risc datorită digitalizării administraţiei fiscale şi a introducerii raportărilor aproape în timp real a taxelor şi impozitelor, potrivit unei analize a PwC România.
Totodată, verificările documentare sau „desk audit” vor fi tot mai frecvente, având în vedere că trebuie să atingă ţinta de 60% din total controale fiscale, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Este vorba de o reformă fundamentală a modului în care se efectuează inspecţia fiscală, iar implicaţiile pentru contribuabili vor fi semnificative”, au menţionat specialiştii prezenţi la cea de-a XIX-a ediţie a Conferinţei Anuale de Taxe PwC România.
Dan Dascălu, Partener D&B David şi Baias, a precizat că dezbaterea a sintetizat starea actuală a controlului fiscal şi impactul viitor al recentei sale reforme, pe dimensiunile procedural şi substanţial fiscale (TVA, preţuri de transfer şi impozite directe).
„Aceasta întrucât verificarea documentară – o formă ‘blitz’ de control fiscal cu puţine garanţii şi certitudini pentru contribuabili – se va generaliza. Mult aşteptata transparentizare a analizei de risc nu va avea loc imediat, iar concretizarea rezultatelor sale pentru contribuabil este incertă”, a subliniat Dan Dascălu.
În opinia sa, problemele de drept fiscal nu vor fi mult diferite faţă de cele de astăzi, controlul fiscal va fi mai eficient şi transparent, dar rămâne grija pentru documentare, pentru a nu exista discrepanţe între contabilitate şi declaraţii, mai ales în contextul extinderii digitalizării.
„Transparenţa şi accesul la informaţie înseamnă că noul tip de control va fi mai direcţionat spre zonele de risc, dar şi susceptibil de a identifica mult mai multe chestiuni fiscale. În zona de impozitare cu reţinere la sursă au avut loc o serie de reîncadrări, iar la impozitul pe profit sunt vizate facilităţile fiscale, fiind de aşteptat să fie extinse. Substanţa economică a tranzacţiilor, beneficiarul final şi certificatul de rezidenţă fiscală sunt subiecte de avut în vedere şi pe viitor. Îngrijorări prezente şi viitoare ocazionate de tendinţa de generalizare a verificării documentare şi de alte noutăţi în domeniul controlului fiscal”, a adăugat Dan Dascălu.
La rândul său, Mihaela Ragea, Avocat Senior D&B David şi Baias, a subliniat că Legal reglementată încă din 2011, verificarea documentară s-a derulat şi de către DGAF (Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, n.r.) pe bază de ordin al Preşedintelui ANAF, până la consacrarea sa legală în decembrie 2022.
„Orice înştiinţare de predare a unor documente sau de transmitere a altor informaţii poate constitui, în practică, începutul unei verificări documentare. Ea se finalizează cu o decizie de impunere sub rezerva verificării ulterioare, care este însă executorie, creând şi o stare de incertitudine pentru contribuabil care nu ştie nici dacă, nici când va fi supus unei inspecţii fiscale. Legea nu prevede o durată maximă de efectuare şi deci nici sancţiuni pentru depăşirea unui asemenea termen. La alegerea unui contribuabil pentru inspecţie fiscală stă o analiză de risc, dar din păcate, dispoziţiile legale sunt neclare în a preciza care sunt acele criterii de risc şi mai ales procedura de determinare a riscului, neputând fi contestată de contribuabil”, a spus Mihaela Ragea.
În opinia sa, rămân surprinzătoare şi unele tendinţe recentă a organelor fiscale de selectare şi verificare a acelor contribuabili din categorii puternic afectate de măsurile luate de autorităţi pe timpul pandemiei de Covid-19, în special în imobiliare şi farma.
„În urma efectuării acestor controale, organele fiscale au contestat baza de impozitare în operaţiunii cu terţii. Ne aşteptăm ca aceste controale să se extindă şi alte sectoare precum HoReCa, turism şi retail. Pe de altă parte, menţionăm şi intensificarea verificării situaţiilor fiscale personale şi pentru această categorie introducându-se verificarea documentară”, a precizat Ragea.
Mihail Boian, Partener D&B David şi Baias a afirmat că inspecţiile, aşa cum le ştiam noi, se reinventează sub forma verificărilor documentare care au deja o pondere de 39,5% din totalul controalelor, cu potenţial de a creşte până la 60% în viitor, dând astfel expresie tendinţei de accelerare a controalelor fiscale şi a procesului de colectare a banilor la bugetul de stat.
„În aceeaşi cheie trebuie privită şi notificarea de conformare recent introdusă ce urmează a fi adresată contribuabilului pentru a-şi corecta declaraţiile sau de a depune o nouă declaraţie, conform instrucţiunilor ANAF. Singura realitate pe care se pare că o avem este aceea că, dacă nu vor vrea să ajungă în control fiscal, contribuabilii vor trebui să plătească. Pe de altă parte, modificările Codului de procedură fiscală care vor intra în vigoare în 2026 vor remodela procedura de selecţie a contribuabililor pe baza unui registru naţional, obiectivul legii fiind de a reduce controalele fiscale efectuate aleatoriu sub 10%, urmând ca restul să fie efectuate pe baza analizelor de risc”, a explicat Mihail Boian.
Anca Macovei, director PwC România, susţine că, în contextul digitalizării ANAF, odată cu introducerea obligativităţii depunerii declaraţiilor SAF-T, organele de control vor avea acces la întreaga contabilitate a contribuabililor.
„Nivelul de granularitate al datelor transmise prin SAF-T le va permite inspectorilor fiscali să analizeze înainte de iniţierea controlului toate tranzacţiile realizate de contribuabili şi tratamentul fiscal aplicat. Ne aşteptăm ca în cadrul inspecţiilor viitoare să fie solicitate numai documente ce vor viza speţe concrete, de substanţă, sau anumite discrepanţe identificate între diversele raportări transmise de contribuabili, procesul de verificare urmând să fie mai rapid, iar redundanţele eliminate. Pe de altă parte, considerăm că există un risc că excepţiile de raportare sau micile erori de introducere a datelor în sistem(e) să nu fie prezentate corespunzător către ANAF. Astfel, în vederea depunerii D406 către ANAF, fişierul SAF-T trebuie să fie valid din punct de vedere semantic şi sintactic, însă este foarte important să ne asigurăm şi că datele transmise sunt corecte şi complete. Pentru a ne atinge ţelul de a avea inspecţii fiscale rapide, este necesar să implementăm proceduri interne de verificare a datelor pe care le transmitem prin SAF-T, iar în cazul identificării unor discrepanţe să ne asigurăm că sunt documentate corespunzător”, a subliniat Anca Macovei. AGERPRES
