Oamenii de afaceri prognozează o stagnare a economiei româneşti în acest an

Economia românească va stagna în acest an, în care îngrijorările privind incertitudinile asociate condiţiilor macro-economice se vor afla în prim-plan, arată concluziile celei de-a V-a ediţii a Barometrului Moneycorp privind starea economiei româneşti.

Potrivit cercetării, 32% dintre managerii chestionaţi se aşteaptă la o stagnare economică în 2023, în timp ce alţi 28% văd o creştere economică marginală. Un procent identic, de 28%, este al celor care văd o recesiune uşoară în acest an, în timp ce 12% dintre executivi sunt pesimişti, mizând pe o recesiune economică severă în 2023.

48% dintre persoanele chestionate se aşteaptă ca avansul costurilor operaţionale (preţuri materiale, servicii, costuri transport, dobânzi etc). să se afle în prim-plan, alături de efectele generate de scăderea vânzărilor, menţionată de 40% dintre respondenţi. Managerii au mai menţionat accentuarea blocajului financiar (8%) şi posibila intrare în insolvenţă/faliment a partenerilor (5%).

În aceste condiţii, 72% dintre cei chestionaţi au declarat că nu vor bugeta investiţii semnificative în acest an şi doar 28% vor miza pe investiţii, în principal din prisma oportunităţilor create de perioada de criză.

Sursa: moneycorp.com

Potenţialul investiţional ridicat, susţinut mai ales din zona fondurilor europene, precum şi aşteptările pozitive legate de stabilitatea cursului valutar sunt văzute de executivii companiilor din Romania drept principale argumente ale unei evoluţii economice pozitive.

Potrivit sondajului, care a angrenat 1102 de companii din domenii diverse, precum IT&C, asigurări, echipamente, materii prime, energie, FMGC sau turism, 2023 este anul precauţiei.

„2023 este un an al provocărilor, dar şi al oportunităţilor. Faptul că procentele celor care văd o creştere economică marginală sau o recesiune tehnică sunt apropiate indică gradul semnificativ de incertitudine care planează asupra economiei, în acest an. Nu este exclus să asistăm la o evoluţie economică oscilantă, o dovadă a fragilităţii mediului economic într-un context economic destul de dificil”, a afirmat Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România.

După doi ani de COVID şi un an de inflaţie record, multe companii întâmpină noul an mult mai pregătite pentru a face faţă provocărilor, potrivit cercetării. Acestea s-au adaptat inclusiv contextului generat de războiul din Ucraina, conflict despre care cei mai mulţi (60%) cred că se va prelungi dincolo de 2023. Poate cea mai bună dovadă este că 68% dintre companii îşi propun să facă angajări în acest an, subliniază sursa citată.

Potrivit rezultatelor barometrului, 44% dintre cei chestionaţi se confruntă cu o durată crescută de încasare a facturilor, în timp ce 48% consideră că a rămas la acelaşi nivel ca în 2021.

„Optimizarea costurilor operaţionale, regândirea şi adaptarea ofertelor de produse şi servicii la noua realitate economică vor face diferenţa între cei care vor exploata oportunităţile apărute şi cei care vor avea de gestionat scăderi ale vânzărilor cauzate de costuri de producţie tot mai ridicate”, a adăugat Cosmin Bucur.

Potrivit managerilor chestionaţi de Moneycorp, inflaţia va continua să fie una dintre marile probleme ale economiei, fapt care va influenţa în mod direct şi costurile de finanţare.

Astfel, 40% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o inflaţie de 10-12% la sfârşitul anului 2023, în timp ce 28% văd inflaţia peste acest nivel. Alţi 32% dintre respondenţi anticipează un nivel al inflaţiei între 6-10%. Cei mai mulţi executivi (40%) se aşteaptă ca abia începând din primul semestru al anului 2024 România să scape de această problema majoră.

Sursa: moneycorp.com

Până atunci, însă, cei mai mulţi se aşteaptă că finanţarea să fie extrem de scumpă, cu un ROBOR estimat în intervalul 7-9% de 44% dintre intervievaţi. 12% dintre respondenţi se aşteaptă la un ROBOR între 9-11%, iar alţi 8% la un nivel de peste 11%. Doar 36% dintre executivi anticipează un nivel al ROBOR mai mic de 7% pentru finalul anului 2023.

Pentru cele mai multe companii, 2022 a fost un an în care companiile au reuşit să fructifice oportunităţile şi să-l transforme într-unul de creştere. 28% au înregistrat o majorare a cifrei de afaceri de până la 10%, iar 28% peste acest nivel. 24% nu au înregistrat o variaţie semnificativă, iar 12% au raportat o scădere a business-ului între 10-25%.

„Creşterea costurilor materiilor prime, a celor legate de transport, avansul puternic al preţurilor la energie şi gaze şi lipsa personalului calificat au fost cele mai mari provocări în anul trecut. Spre final, creşterea costurilor de finanţare a escaladat, fiind văzută, în 2023, drept una dintre principalele provocări ale economiei”, a precizat Claudiu Ghebaru, senior corporate dealer Moneycorp.

Cei mai mulţi (48%) dintre executivii chestionaţi în „Barometrul privind starea economiei” se aşteaptă ca euro să fie cotat la finalului anului 4,95-5,00 lei. 24% văd o depreciere a cursului euro/leu în intervalul 5,00 lei-5,05 lei, iar 16% peste acest nivel.

Pe de altă parte, alţi 12% dintre manageri mizează pe un curs extrem de stabil, în jurul valorii de 4,95 lei/euro.

În ceea ce priveşte dolarul american, 24% văd cotaţia la 4,80-5,00 lei, iar 20% o văd între 4,60 şi 4,80 lei. 32% estimează că moneda americană ar putea valora, în acest an în intervalul 4,20 şi 4,60 lei.

„Totul depinde de contextul global, de modul în care băncile centrale vor gestiona inflaţia, de modul în care vor trata efectele războiului, de modul în care China va reveni în prim-planul economiei mondiale, după perioada prelungită de lockdown. Băncile centrale, mai ales FED-ul şi BCE, vor juca un rol major în următoarele luni, deciziile de politică monetară menite să stăvilească inflaţia urmând să influenţeze comportamentul economiei, al investitorilor”, a arătat Sebastian Bacioiu, head of dealing al Moneycorp Romania.

Întrebaţi în care monedă au mai multă încredere, 44% au indicat moneda europeană, 24% dolarul american şi 20% leul românesc.

Întrebaţi cum se protejează în privinţa riscului valutar, 36% dintre respondenţi folosesc contractele forward (la termen), opţiunile pe cursul valutar şi operaţiunile swap.

„Per ansamblu, 2023 va fi un an complicat, cu multiple semne de întrebare dar şi cu multe oportunităţi. Investiţiile, mai ales cele din fondurile PNRR, ar trebui să fie principalul element care să susţină economia, alături de celelalte măsuri necesare, menţionate de executivi, precum digitalizarea şi colectarea mai eficientă a taxelor şi impozitelor. Dacă vom reuşi să eficientizăm absorbţia fondurilor europene, vom avea de câştigat atât din dezvoltarea afacerilor pe orizontală, cat si a stabilităţii cursului valutar, un element care a reprezentat unul dintre principalele argumente, piloni de stabilitate economica din 2022”, a declarat Cosmin Bucur.

Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle şi top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani. AGERPRES