Ambasadorul Republicii Moldova: Problema transnistreană trebuie soluţionată pe cale paşnică, nu creând noi animozităţi

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, a declarat luni că problema transnistreană trebuie soluţionată pe cale paşnică, „pe un fundament durabil”, nu creând noi animozităţi.

„Una dintre cerinţele Uniunii Europene este să rezolvi problemele de frontieră. Sigur, noi înţelegem că problema transnistreană poate fi un impediment. Dar eu cred că actualul context, viitoarea pace ne va oferi şi oportunitatea să rezolvăm această problemă, mai ales că nici regiunea transnistreană… elita politică de acolo nu mai este uniformă, nu mai este un monolit, aşa cum a fost cândva. S-au schimbat şi la ei mult lucrurile. Avem o elită care este preocupată în primul rând de interesele lor personale. Fluxurile financiare nu vin din Rusia, vin din Uniunea Europeană. Afacerile lor sunt cu Uniunea Europeană, inclusiv cu România, care este principalul lor partener comercial. Inclusiv cu Polonia, care este al doilea partener comercial. Italia, Germania… Deci ei sunt tot mai mult dependenţi de acest spaţiu. Plus, sunt la fel dependenţi de Ucraina”, a precizat el, în cadrul dezbaterii „România şi Republica Moldova – Împreună în UE”, desfăşurată la Palatul Parlamentului.

Ambasadorul a subliniat că încercarea de a rezolva această problemă pe cale militară ar putea crea precedente pentru viitoare mişcări separatiste.

„Şi cred că viitoarea pace – sperăm foarte mult că Ucraina va ieşi învingătoare în confruntarea cu Federaţia Rusă – ne va oferi şi oportunitatea să soluţionăm problema transnistreană, conform intereselor noastre naţionale. Dar niciun caz pe cale militară, pentru că pe cale militară, fără îndoială, nu ne avantajează pe noi. Avantajează doar un anumit stat, care îşi doreşte lucrul acesta, din varii considerente. Dar noi nu considerăm că aceasta este calea corectă, pentru că pe această cale a violenţei nu vom rezolva problema transnistreană. Dimpotrivă, vom crea precedente pentru viitoare mişcări separatiste. De aceea, noi trebuie să găsim consens politic cu elita din regiunea transnistreană ca să rezolvăm această problemă pe un fundament durabil, nu creând noi animozităţi. Calea paşnică este calea pe care trebuie să o urmăm. Poate că este mai grea, dar este unica”, a spus Victor Chirilă.

Ambasadorul a menţionat că, după 30 de ani de independenţă a Republicii Moldova, a apărut ocazia stabilirii unor legături „extrem de strânse” între cele două maluri ale Prutului.

„Suntem uniţi, indiferent de frontiere, prin limbă, cultură, istorie, tradiţii comune. Dar într-o lume a globalizării, o lume care a fost definită de rezultatele celui de al Doilea Război Mondial, este nevoie de ceva mai mult, ca să construim pe o temelie solidă, un viitor comun. Şi e nevoie să integrăm cele două spaţii de pe ambele maluri ale Prutului, creând un spaţiu economic comun, o piaţă economică comună, un sistem bancar integrat, o piaţă de capital unică, o piaţă energetică unică, drumuri care să unească fără impedimente şi obstacole geografice, drumuri moderne, căi ferate”, a afirmat ambasadorul.

Preşedintele Comisiei pentru cultură, Iulian Bulai, a precizat că România şi Republica Moldova sunt unite de aceleaşi valori „mai mult ca niciodată” în ultimii 30 de ani.

„Suntem aici pentru a fi alături de voi. Mai devreme sau mai târziu, vom fi aceeaşi ţară. Exemplul unificării Moldovei, ca principat, cu Valahia, a fost prin alegerea unui singur om, acum aproape 170 de ani, moldovenii din Moldova, din partea dintre Carpaţi şi Prut, l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza şi apoi cei din Valahia l-au ales tot pe Alexandru Ioan Cuza. Acum suntem uniţi de aceleaşi valori, mai mult ca niciodată în ultimii 30 de ani, dar ne unesc şi oamenii care au acelaşi profil de reformă şi de voinţă pentru unitate cu valorile democraţiilor liberale”, a spus deputatul USR.

El a declarat că România trebuie să se implice în realizarea unei căi ferate rapide spre Chişinău.

„Am putea să facem o uniune printr-o mult mai bună colaborare la toate sectoarele, care să nu mai presupună decât o formalizare, în timp, a acestei situaţii de interconectare masivă la nivelul tuturor sectoarelor din societate. Mă întrebaţi pe mine ca parlamentar şi ca om care simte româneşte, dar şi care este deschis spre o Europă a regiunilor şi a bunei reprezentări a minorităţilor. O formă ideală este una completă, prin care avem un singur Parlament, cu un singur guvern şi cu o alocare masivă de resurse pentru Republica Moldova, pentru a recupera decalajele şi pentru a întinde o mână tuturor minorităţilor de acolo”, a declarat el.

Deputatul Mihai Albişteanu, secretar al Comisiei pentru politică externă, a declarat că românii şi moldovenii nu sunt „două popoare surori”, ci reprezintă practic acelaşi popor.

„Tot ce înseamnă astăzi România, parţial se datorează şi Basarabiei. Şi tot ce este acum în Basarabia, se datorează parţial şi României. Suntem foarte legaţi, suntem ca două suflete legate şi nu cred că e uşor să ne despartă cineva. Vedeţi că au încercat cu decenii de comunism să rupă legăturile dintre noi şi nu au reuşit”, a spus reprezentantul AUR. AGERPRES