Gorghiu: Următoarea revizuire a Constituţiei, momentul potrivit pentru o lege fundamentală care să ţină pasul cu vremurile

„Mai mult ca sigur, va exista în viitor o revizuire a Constituţiei actuale, deşi este posibil să constatăm că nu modificarea ei urgentă este problema presantă a societăţii noastre, ci lipsa, în anumite etape, a disponibilităţii pentru negociere şi, de ce nu, pentru toleranţă. Următoarea revizuire a Constituţiei, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile. Putem şi noi găsi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze. Acesta cuprinde principiul favorizării prin lege a accesului egal al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale. În această direcţie trebuie orientat în viitor şi textul constituţional românesc în măsura în care simpla enunţare a egalităţii de şanse s-a dovedit a fi insuficientă”, a transmis Gorghiu, la evenimentul „Centenarul Constituţiei României Întregite (1923 – 2023)”, organizat de Curtea Constituţională a României, la Palatul Parlamentului.

Ea a adăugat că, acum un secol, după desăvârşirea unităţii naţionale, pasul firesc era adoptarea unei noi Constituţii.

„Cu maturitate, s-a ajuns în 1923 la naşterea unui document fundamental, devenit piatra de temelie a României Mari. Au fost patru proiecte, dintre care s-a distins cel pregătit de Partidul Naţional Liberal sub conducerea lui Ion I.C. Brătianu. Ideile incluse în noul proiect veneau în continuarea celor regăsite în programele revoluţionare de la 1848, dar şi în Constituţia din 1866. Prin noua Constituţie se consolidau independenţa şi suveranitatea României, consacrându-se încă de la articolul 1 principiul potrivit căruia România este un stat naţional unitar şi indivizibil. Acest principiu fundamental, regăsit şi în Constituţia prezentă, este cu atât mai actual astăzi, într-un context internaţional din care nu lipsesc atitudinile revizioniste şi atacurile la suveranitatea statelor”, a subliniat Alina Gorghiu.

Preşedintele interimar al Senatului a evidenţiat că legea fundamentală recunoştea, de asemenea, sacralitatea şi inviolabilitatea dreptului de proprietate.

„Am un sentiment bun că partidul al cărui senator sunt s-a bătut mult şi la revizuirea din 2003 ca în Constituţia actuală să existe garantarea proprietăţii private, nu doar ocrotirea ei. Consiliul Legislativ şi Consiliului Superior al Apărării Ţării au fost două instituţii noi care se regăsesc şi în prezent în structura instituţională a statului român, importante şi astăzi. Legea fundamentală din 1923 punea la baza funcţionării statului român valori precum libertatea şi toleranţa. Ea garanta libertatea întrunirilor, asocierii, cea a conştiinţei, a tiparului. De asemenea, prin articolul 7 se stabilea faptul că ‘deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni, de origine etnică şi de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi a le exercita'”, a mai spus Gorghiu.

Ea a menţionat şi drepturile acordate femeilor, arătând că legea fundamentală din 1923 „a avut un indiscutabil caracter progresist”, fiind enunţat cu claritate principiul „deplinei egalităţi” între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte drepturile civile.

„În ceea ce priveşte drepturile politice, se introducea principiul exercitării acestora de către femei, dar după adoptarea viitoare a unei legi speciale. Totuşi, femeile nu au putut vota imediat, ci abia în 1929, doar puţine dintre ele şi numai la alegerile locale. Astăzi, în acest moment, în această sală, se află conducerile celor mai importante instituţii – Preşedinţie, Parlament, Executiv, CCR, Biserică, Justiţie, pledez în faţa dumneavoastră, privind în trecut şi sperând, pentru măsuri noi şi curajoase in viitorul apropiat în sprijinul reprezentării politice a femeilor”, a transmis Alina Gorghiu.

Ea s-a referit şi la o propunere făcută şi în anul 2013 la dezbaterea despre o posibilă revizuire a Constituţiei – reducerea vârstei de vot la 16 ani.

„Nu putem să nu implicăm tinerii în viaţa cetăţii, de vreme ce suntem în era digitalizării, a informaţiei rapide care îi ajută să îşi formeze o opinie politică! Este cea mai bună modalitate de a restabili echilibrul între generaţii într-o Europă cu o populaţie în curs de îmbătrânire. Alte ţări europene sunt angajate deja pe acest drum. Chiar anul trecut, Belgia a redus vârsta de vot la 16 ani pentru alegerile europene. La această modificare, merită să cugetăm! Acestea, dar nu numai, sunt teme pentru dezbateri pe care trebuie să avem curajul să le iniţiem la un moment dat! Societatea merge mereu înainte, lucrurile se schimbă şi la fel legile fundamentale. Să nu uităm însă niciodată că istoria ne arată că tradiţia noastră constituţională este una care reflectă un crez înalt de libertate şi democraţie”, a explicat senatorul PNL. AGERPRES