Nu am avut Dumnezeu

Poemul acesta

ar fi vrut să moară pentru tine

așa cum și tu ai murit pentru mine

așa cum toți eroii lumii au murit

cu sufletul bandajat de iertare

pentru ca lumea să nu moară

 

dar nici să trăiască fără  să simtă

cum tu te răscolești în somnul de veci

de parcă nu ți-ar prii visul

cel fără de coșmar

plin de alb, de fluturi, de liniște

de îngeri păzitori…

 

Îmi sacrific, la rândul meu, un Poem!

Poftim, poemul acesta

să-ți țină de urât!

Să se joace cu tine

să te facă să înțelegi

că nu ai murit degeaba

că în urma ta s-a născut acea lume

înspre care tot întindeai mâna

dar de fiecare dată atingeai

moartea pe creștet…

și afară liniștea mirosea a ars

și fumul negru ne obișnuia cu gândul că

nu Papă nu am avut…

Nu am avut Dumnezeu!