Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, marţi, că Academia Română întruchipează „prototipul cărturarului român”, fiind caracterizată de o anumită unicitate, bazată pe „independenţa spiritului creator al elitei intelectuale de cel mai înalt nivel”.
„Academia Română întruchipează astfel prototipul cărturarului român, elogiat de Iorga, şi se află între acele câteva instituţii de căpătâi care au ctitorit România. De aceea, marele istoric numea Academia ‘fundaţiune sfântă'”, a spus Pop, în alocuţiunea rostită în cadrul Adunării Generale festive, dedicată împlinirii a 157 de ani de la înfiinţare a celui mai înalt for ştiinţific şi cultural al României.
El a evidenţiat cele mai importante momente din activitatea venerabilei instituţii de-a lungul a peste un secol şi jumătate de istorie, evocând „vitregiile regimului comunist totalitar”.
„Academia Română a cunoscut, asemenea tuturor instituţiilor de cultură ale ţării, vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerinţe s-au făcut simţite pe deplin. Cum ştiţi, în 1948 au fost excluşi din Academie 98 de membri. Enorm. Academia a fost practic desfiinţată. Membrii titulari, corespondenţi şi de onoare consideraţi, datorită gândirii, operei şi convingerilor lor politice, neadaptabili noilor orientări ale culturii, ostili regimului comunist, ce s-o mai lungim, cu comisarii sovietici aici, au fost socotiţi duşmani de clasă. Mulţi au fost arestaţi, iar dintre ei unii au murit în închisorile comuniste”, a spus Pop.
El a menţionat că epurări s-au făcut şi în rândurile cercetătorilor români, iar proprietăţile Academiei au fost şi ele supuse naţionalizării.
„Ulterior, Academia a fost deposedată, fără forme legale elementare câteodată, de fundaţii, de colecţii de documente, de tezaurul de monede, de piese arheologice, de opere de artă, transferate abuziv altor instituţii şi recuperate, parţial, abia după 1989”, a adăugat academicianul.
Ioan-Aurel Pop a reamintit că „între anii 1974 şi 1989 i s-a interzis Academiei să mai primească noi membri, i s-au răpit institutele, aşezământul urmând să moară prin extincţie biologică”.
„Ceea ce aproape s-a întâmplat. În 15 ani să vă imaginaţi câţi oameni au murit din Academia Română, câţi membri s-au stins, în timp ce înflorea o altă Academie, paralelă, plăcută regimului comunist. Soarta însă nu a permis stingerea Academiei şi Academia a renăscut”, a spus Pop.
Pop a arătat că instituţia pe care o conduce este „o alcătuire omenească şi, prin urmare, are toate calităţile şi defectele unor asemenea creaţii omeneşti, prin natura lor imperfecte”.
„Cu toate acestea, Academia are şi a avut în toată existenţa ei o anumită unicitate, bazată pe independenţa spiritului creator al elitei intelectuale de cel mai înalt nivel, elită pe care o reuneşte sub cupola ei. Academia are obligaţia morală de a cultiva valori, virtuţi şi încredere în forţa omului, a naţiunii şi a naţiunilor”, a încheiat Ioan-Aurel Pop.
În cadrul evenimentului, prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, a susţinut conferinţa „Libertate, frumuseţe, evoluţie, natură”, care a abordat tematica din perspective inter şi multidisciplinare.
„Cele două culturi, ştiinţifică şi umanistă, aparţin aceleiaşi discuţii, ori aceluiaşi compartiment şi e bine să ştim că suntem de fapt împreună, vorbind despre aceleaşi lucruri care sunt importante pentru noi”, a arătat omul de ştiinţă.
Bejan a făcut un excurs prin istoria evoluţiei vieţii pe pământ, ghidat de Legea constructală a evoluţiei în natură, de descoperire căreia se leagă numele cercetătorului român. Potrivit Legii constructale, definită de Adrian Bejan în anul 1996: „Pentru ca un sistem de dimensiuni finite să persiste în timp (să trăiască), el trebuie să evolueze cu libertate astfel încât să ofere un acces mai uşor la curenţii impuşi care trec prin el”.
„De la libertate au devenit posibile schimbările, din schimbări repetate evoluţia a devenit posibilă şi evoluţia, de fapt, este natura care noi suntem şi care ne înconjoară. Dacă nu vă place direcţia de la stânga la dreapta, pot să vă spun aceeaşi concluzie de la dreapta la stânga: fără evoluţie natura nu există, fără schimbări evoluţia există şi fără libertate nu există nimic”, a încheiat profesorul Adrian Bejan.
Totodată, s-a desfăşurat, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
În cadrul Zilei porţilor deschise, publicul a putut vizita Aula Academiei, Clubul Academicienilor, Muzeul Memorial şi a beneficiat de un tur ghidat în Biblioteca Academiei Române.
Cei care au trecut pragul Academiei au putut vedea: Documentele şedinţei inaugurale a Societăţii Academice Române; Testamentul Evanghelie Zappas; Testamentul Regelui Carol I; Etimologicum Magnus Romaniae, în două volume; Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, 19 vol., peste 18.000 de pagini, operă realizată în 110 ani de colectivele de cercetători ai Academiei Române; o parte din colecţia de artă plastică a Academiei Române: Grigorescu, Pallady, Camil Ressu, Dărăscu, ori Galeria de portrete ale Preşedinţilor Academiei Române.
În cadrul turului ghidat al Bibliotecii Academiei Române au fost vizitate: Sălile de lectură; Sala cataloagelor şi, în premieră, expoziţia permanentă a Cabinetului de numismatică, recent finalizată.
Intrarea la toate evenimentele a fost liberă şi nu a necesitat programare. AGERPRES
