ICR dă startul Festivalului Filmului European 2023 la Timişoara, marţi, de Ziua Europei

„Festivalul Filmului European, ajuns la cea de-a 27-a ediţie, reprezintă un proiect foarte important pentru Institutul Cultural Român şi – îndrăznesc să spun – alături de care ICR a crescut de-a lungul timpului. Aşa că este cu atât mai important pentru noi, la un moment aniversar în care ICR împlineşte 20 de ani de activitate, să ne bucurăm de o ediţie pe care o sperăm a fi memorabilă”, a spus preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Liviu Jicman, la conferinţa de presă dedicată anunţării evenimentului.

El a menţionat că gala de deschidere va avea loc marţi, la Cinema Victoria, din oraşul de pe Bega.

„Anul acesta facem acest debut în Capitala Culturii Europene Timişoara chiar mâine, pe 9 mai, în acelaşi cinematograf pe care am avut bucuria, împreună cu EUNIC România, să-l inaugurăm, după ce a fost renovat anul trecut. Prima difuzare în Cinematograful Victoria nou renovat a fost proiecţia de deschidere a ediţiei locale de la Timişoara a Festivalului de Film European de anul trecut”, a adăugat preşedintele ICR.

Directorul general al Institutului Francez din România, Julien Chiappone-Lucchesi, preşedintele EUNIC România, şi-a exprimat satisfacţia pentru buna colaborare cu Institutul Cultural Român, în demersul comun de prezervare şi promovare a filmului european prin intermediul Festivalului Filmului European, un eveniment „foarte important şi necesar”.

Directorul artistic al Festivalului, Cătălin Olaru, a arătat că ediţia 2023 va fi una „şi mai bogată” decât cea precedentă.

„Ca în fiecare an, festivalul e o mărturie a diversităţii filmului european. De la comedii feelgood şi SF-uri, adică film de gen, la cinema experimental şi căutări atât de personale, încât ar putea fi încadrate într-un gen numai al lor, pe toate le regăsim în programul din acest an. Li se alătură producţii dedicate noţiunii însăşi de diversitate, în toate accepţiunile ei. Ce am păstrat de anul trecut? Dorinţa de a aduce în faţa spectatorilor producţii cât se poate de recente, premiate la cele mai importante festivaluri internaţionale. Aşa se face că publicul din Bucureşti, Timişoara, Oraviţa, Curtea de Argeş, Gura Humorului şi Botoşani va avea ocazia să vadă în premieră naţională filme premiate la Berlin, Veneţia, Sundance sau Locarno, multe lansate chiar anul acesta”, a declarat Olaru.

Influenţa în creştere a inteligenţei artificiale în toate domeniile artistice, inclusiv în lumea filmului, este una dintre temele evenimentelor conexe din sfera ediţiei din acest an a Festivalului Filmului European.

„În sfârşit, nu puteam să nu ţinem cont de o realitate din ce în ce mai greu de ignorat: motoarele, tot mai multe şi mai performante, de inteligenţă artificială. Aşa l-am descoperit pe „Jan Bot”, probabil cel mai prolific cineast din lume. La Bucureşti, îl primim cu braţele deschise pe Pablo Nunez, unul din părinţii acestui „bot” cu ambiţii regizorale, care ne va desluşi o parte din intenţiile din spatele proiectului şi traseul fascinant de la concepţie până la moartea simbolică a lui Jan Bot, care a trecut în nefiinţa Internetului în luna martie a acestui an”, a explicat Cătălin Olaru. Totodată, acesta a anunţat că Pablo Nunez va susţine şi un master class.

Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, Laurenţiu Damian, a apreciat că Festivalul de Film European „adună foarte mulţi ambasadori”, filmul reprezentând în sine „o comunitate, gânduri”.

„Iată că au trecut 27 de ani de când Festivalul de Film European adună foarte mulţi ambasadori. În câteva zile apar foarte mulţi ambasadori pentru că, de fapt, filmul reprezintă un ambasador, reprezintă o ambasadă, reprezintă o ţară, reprezintă un curent sau, ştiu eu, o comunitate, gânduri”, a spus Damian.

El şi-a exprimat speranţa că Cinematograful Studio din Capitală va deveni „în curând un rival al Cinema Elvire Popesco”.

Cuvinte de salut au transmis, în intervenţii online, directorul Institutului Italian de Cultură, Laura Napolitano, vicepreşedinta EUNIC România, şi regizoarea Teodora Ana Mihai, ambasadoare onorifică la această ediţie a festivalului, al cărei documentar „Waiting for August” a fost declarat câştigător la Karlovy Vary şi Hot Docs în 2014 şi al cărei prim lungmetraj, „La Civil”, a fost premiat la Cannes în 2021, în secţiunea Un Certain Regard, cu „Prix de l’Audace’.

Ediţia cu numărul 27 a FFE propune un program generos, cu 33 de lungmetraje, dintre care 27 vor fi proiectate în premieră naţională, şi un film în premieră mondială: „Cum să fiu mort, dacă-s viu” / „A Cautionary Tale”, noul documentar al Ilincăi Călugăreanu, autoarea foarte popularului „Chuck Norris vs. Communism”. Filmul spune povestea bârlădeanului Constantin Reliu, declarat decedat de către autorităţi în timp ce se afla la muncă în Turcia, şi a încercărilor lui de a-şi recăpăta identitatea.

În afară de Timişoara (Cinema Victoria, 9 – 12 mai), cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Filmului European 2023 se va desfăşura şi la Oraviţa (Casa de Cultură „George Motoia Craiu”, 12 – 14 mai), Curtea de Argeş (Centrul de Cultură şi Arte „George Topîrceanu”, 18 – 20 mai), Botoşani (Cinema Unirea, 18 – 21 mai) şi Gura Humorului (Casa de Cultură, 19 – 21 mai).

În Bucureşti, festivalul se va desfăşura între 15 şi 23 mai, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României, Cinemateca Union şi Cinema Elvire Popesco. Filmul care va inaugura ediţia bucureşteană a FFE pe 15 mai, la sala Auditorium – MNAR, este „The Pod Generation”, al regizoarei Sophie Barthes, recompensat cu premiul Alfred P. Sloane la Sundance 2023.

27.FFE se va încheia, în oglindă, tot cu distopie, de data aceasta comică – „Brian şi Charles” („Brian and Charles”), în regia lui Jim Archer, premiat cu Premiul Publicului la Sundance Film Festival în 2022.

Biletele vor putea fi achiziţionate online, pe platforma Eventbook.ro, şi direct din cinematografe.

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi EUNIC România, în parteneriat cu UCIN, ambasadele, centrele şi institutele culturale europene. Partener al ediţiei locale de la Timişoara este Centrul de Proiecte Timişoara.

AGERPRES este partener media al evenimentului. AGERPRES