24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Românii au avut o Constituţie „la momentul potrivit”, odată cu majoritatea statelor moderne europene, a afirmat marţi preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a subliniat că legea fundamentală din 1923 a fost una democratică, la nivelul democraţiei din statele Vestului European.
„Românii au avut o Constituţie la momentul potrivit, odată cu majoritatea statelor moderne europene. Italia, cum ştiţi, şi-a avut propria constituţie la 1861, la unificare, preluând Constituţia din 1848 după Revoluţia de la Palermo – ştiţi că revoluţiile de la ’48 au început la Palermo – aşa numitul Statut Albertin, de la numele regelui Carol Albert al Sardiniei şi Piemontului. (…) Constituţia noastră din 1923, adoptată de Parlament, a fost una democratică, la nivelul democraţiei de atunci şi aş adăuga la nivelul democraţiei din statele Vestului European. Documentul a declarat România, citez, ‘stat naţional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil’. Ea a fost supranumită ‘Constituţia Unificării'” (…) Trebuie să spunem că actuala Constituţie a României, adoptată după Decembrie 1989, cu toate modificările ei, îşi datorează foarte mult conţinutului vechii Constituţii din 1923″, a spus Ioan-Aurel Pop.
Preşedintele Academiei a participat, marţi, la conferinţa „România spre viitor. Un secol de istorie, de la Constituţia din 1923 până în zilele noastre”, organizată de Ambasada Italiei la Bucureşti, în parteneriat cu Centrul de cercetare interdepartamental pentru Europa Central-Orientală, Rusia şi Eurasia (CRIERE) al Universităţii Roma Tre, sub egida Academiei Române şi patronajul Curţii Constituţionale a României. Evenimentul se desfăşoară în Aula Academiei Române.
Ioan-Aurel Pop a reamintit că reprezentanţii Academiei au contribuit la elaborarea Constituţiei din 1923.
„Prin urmare, e bine să ne amintim de acest document, să nu-l uităm. Legea fundamentală românească de la 1923 a simbolizat constituirea din punct de vedere legislativ intern a României Întregite şi şi-a demonstrat perenitatea. Închei prin a reaminti că reprezentanţii Academiei Române de atunci – şi nu numai juriştii, dar în primul rând juriştii – şi-au adus o contribuţie importantă la elaborarea acestui document”, a mai spus preşedintele Academiei.
În deschiderea conferinţei, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Alfredo M. Durante Mangoni, a evidenţiat că Actul fundamental de la 1923 „a marcat un moment unic în istoria constituţională a statului român prin care proiectul de realizare a statului unitar român după sfârşitul Primului Război Mondial a fost completat şi marcat printr-un un act politic şi juridic care a pus bazele reunificării legislative şi administrative ale statului român după Marea Unire din 1918”.
Diplomatul italian a chemat la identificarea „trăsăturilor inovatoare” care pot fi recitite în prezent „în cadrul apartenenţei comune la uniunea Europeană”.
„Astăzi dorim, cu sprijinul unor jurişti, istorici, oameni de ştiinţă şi politici, să identificăm trăsăturile inovatoare care pot fi recitite în lumina provocărilor politice şi democratice de astăzi şi de mâine, provocări care implică viitorul României ca şi al Italiei mai ales în cadrul comunei apartenenţe la Uniunea Europeană. În acest context, iniţiativa noastră (organizarea conferinţei – n.r.) intră în cadrul unui parteneriat strategic între Italia şi România, care este unul viu, multidimensional, activ, (…) destinat să se relanseze prin semnarea declaraţiei asupra parteneriatului strategic consolidat”, a spus Alfredo M. Durante Mangoni.
Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a arătat că „adoptarea Constituţiei din 1923 reprezintă un moment de referinţă în istoria constituţională şi statală a României, deoarece acest document fundamental a consolidat şi a desăvârşit proiectul naţional al românilor de înfăptuire a statului naţional unitar”.
„Prin Constituţia din 1923, simbol al României Întregite, au fost integrate armonios tradiţiile constituţionale şi democratice ale românilor, aceasta avându-şi direct izvorul în Constituţia din 1866 şi reuşind apoi să transmită unele dintre principiile şi valorile ei Constituţiei din 1991, care, astfel, realizează un arc constituţional peste timp. Elementele de continuitate, precum şi învăţămintele conferite de această lege fundamentală cunosc atât dimensiuni simbolice, cât şi componente esenţiale care au fost valorificate în constituţionalismul actual românesc. Pentru generaţiile de astăzi, cunoaşterea modului prin care Actul fundamental din 1923 şi-a îndeplinit menirea, ca lege supremă a statului, consacrând unirea românilor, reprezintă un moment istoric crucial, cu implicaţii şi efecte structurante pentru dezvoltarea actuală a statului român”, a spus preşedintele CCR.
Mesaje transmise participanţilor la eveniment au prezentat preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Italiene, Silvana Sciarra (mesaj video), şi prof. Alberto Basciani, directorul Centrului de cercetare interdepartamental pentru Europa Central-Orientală, Rusia şi Eurasia (CRIERE) al Universităţii Roma Tre, absent din motive medicale.
Manifestarea, care îşi propune să celebreze centenarul Constituţiei României din 1923, reuneşte istorici, politologi şi constituţionalişti italieni şi români care analizează, din perspectivă constituţională, parcursul României de-a lungul unui secol în funcţie de diferitele regimuri politice. A fost prezent principele Radu al României. AGERPRES
