Liderii REPER: Nu există o lege a salarizării unitare; blocajul din educaţie – o situaţie fără precedent

„La ce asistăm astăzi în ceea ce priveşte educaţia şi blocajul din educaţie aş spune că e o situaţie fără precedent. Întrebarea oarecum neinspirată a preşedintelui Iohannis – „Cine îndrăzneşte să pună în pericol examenele naţionale?” – are ca răspuns, din păcate, chiar instituţia Preşedinţiei şi Guvernul, pentru că în acest moment Guvernul este cel care s-a ridicat de la masa negocierilor. Nu este o situaţie pe care au generat-o profesorii, pentru că îşi doresc în mod special măriri salariale, este o situaţie care s-a adâncit pe parcursul unei perioade foarte lungi, în care educaţia a fost desconsiderată şi ignorată. Ce cere REPER, astăzi, preşedintelui şi Guvernului României este să-şi exercite atribuţiile fundamentale. Preşedintele este mediator în societate. (…) Este legitimă cererea profesorilor, dar nu e vorba doar despre măriri salariale şi o ordonanţă de urgenţă aruncată în bătaie de joc, fără să ţină seama de cerinţele profesorilor, nu este răspunsul. Câteva sute de lei nu sunt de fapt răspunsul la criza din educaţie de astăzi. Aceste negocieri trebuie reluate imediat”, a declarat Ramona Strugariu într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament.

Potrivit acesteia, sunt peste 300.000 de elevi care se pregătesc de examene şi 3 milioane de elevi care vor fi afectaţi de eventuala amânare a acestor examene şi de faptul că profesorii sunt în stradă.

„Educaţia are cea mai joasă alocare în ultimii 10-12 ani. (…) Procentual din PIB suntem la un minim istoric. (…) Ce s-a întâmplat în educaţie este o bătaie de joc şi nu o asumare a proiectului „România Educată”, a adăugat Ramona Strugariu.

Dragoş Pîslaru consideră că în acest moment există o mare problemă structurală în societate legată de încrederea între populaţie şi Guvern, ceea ce determină apariţia unor tensiuni şi în sectoare precum sănătatea, transporturile.

„Guvernul încalcă flagrant normele dialogului social. Cred că nu se înţelege încă la nivelul Guvernului că dialogul social, atunci când e vorba de angajaţi guvernamentali, este între Guvern şi sindicatele care reprezintă lucrătorii din zona guvernamentală. Normele cu privire la dialogul social sunt nişte norme europene clare, care nu prevăd acest tip de atitudine zeflemitoare şi de retragere de la negocieri. Nu există aşa ceva – într-un stat membru al Uniunii Europene, aşa ceva este inadmisibil”, a afirmat Dragoş Pîslaru.

El a amintit că, în perioada în care a deţinut mandatul de ministru al Muncii, a negociat cu sindicatele, adăugând că legea salarizării nu este una unitară.

„Şi am redus atunci inechităţile în domeniul Educaţiei şi Sănătăţii. Am stat peste 400-500 de ore de vorbă cu sindicatele, inclusiv cu cele din educaţie. Ceea ce este important este că, atunci când discuţi despre salarizare, trebuie să te uiţi la întreg sistemul, sistemul de ansamblu. Noi nu mai avem demult – şi asta este ceva ce REPER o spune răspicat – o lege unitară a salarizării. Ea a fost franjurată şi fracturată complet prin renunţarea la grila locală, prin renunţarea la sistemele de raportare între diversele familii ocupaţionale. Şi ce vom vedea este că, dacă au crescut salariile în sănătate, evident cei din educaţie se vor uita şi vor vrea să crească, apoi vor vrea cei din asistenţa socială, apoi vor vrea cei din restul administraţiei publice şi aşa mai departe. Asta pentru că nu există o viziune coerentă asupra salarizării”, a explicat eurodeputatul.

Atribuţiile de dialog social şi negocierea – a arătat el, aparţin ministrului pe care nu l-a văzut „deloc prezent”.

„El are acel mandat, domnul Budăi, să se ocupe ca salarizarea să fie respectabilă. Educaţia şi problemele educaţiei în România sunt nişte probleme care, în raportare cu Uniunea Europeană, sunt extrem de evidente. (…) Ceea ce Guvernul a pus pe masă a fost aşa: „Nu facem nimic acum şi vă dăm în câţiva ani de zile o perspectivă cu privire la o grilă pe care de fapt o să o corectăm printr-o lege a salarizării pe care o s-o facem noi ulterior”. Exact tipul acesta de promisiune a mai fost făcut de vreo două sau de trei ori pentru sectorul educaţiei, sector care încă are să-şi recupereze sumele câştigate în instanţă ca drepturi faţă de Guvernul României. Eu, dacă aş fi lider de sindicat în educaţie, n-aş avea încredere în Guvern, când îmi va promite că în trei ani o să vedem ce-o să facem într-o nouă lege, pentru că Guvernul nu şi-a respectat promisiunile făcute. Ce făcusem în 2016 era o lege a salarizării unitară. (…) Pe legea Cioloş din 2016, în 2022 încheiam salarizarea unitară în toate sectoarele de activitate”, a transmis Pîslaru. AGERPRES