După zeci de ani petrecuţi în Statele Unite, într-o colecţie privată care o împrumutase Muzeului Metropolitan din New York, statuia împăratului roman (145-211) a fost restituită Turciei, însă fără partea sa superioară.
„Pe capul pe care îl avem trebuie să găsim fracturi care să corespundă exact fracturilor de pe torsul” statuii, a explicat directorul colecţiilor de la Glyptotek, Rune Frederiksen, pentru AFP.
În 1979, un fost conservator al muzeului a estimat că acest cap din bronz, achiziţionat în 1970 fără informaţii despre provenienţa sa exactă, corespundea unei statui decapitate dintr-o colecţie privată americană. Cele două părţi au fost reunite pentru o expoziţie.
„Capul a fost fixat pe tors în sensul în care o tijă a fost introdusă în gât (…) şi fixată de tors în aşa fel încât cele două fragmente să se apropie”, a povestit Frederiksen.
Pentru el, asamblarea nu a fost concludentă.
„Nu spun că nu se potrivesc. Spun doar că nu mai suntem la fel de siguri ca acum 25 sau 30 de ani, când am întocmit cataloagele”, a subliniat responsabilul.
Aceste cataloage afirmă în continuare că „nimic, din punct de vedere al compoziţiei sau al structurii, nu împiedică capul şi corpul să aparţină aceleiaşi statui”.
Ele sunt însă mai categorice în ceea ce priveşte originea bronzului danez, pe care o plasează la Bubon, un sit roman din Asia Mică, în regiunea istorică Lycia, pe actuala coastă mediteraneană a Turciei.
Potrivit arheologului Guillaume Biard, de la Universitatea Aix-Marseille, nu există nicio dovadă documentară definitivă pentru a identifica oficial originea capului.
În schimb, „torsul expus recent la Metropolitan Museum din New York şi restituit Turciei provine de la Sebasteion-ul – templu al cultului imperial – din Bubon”, explică el.
Pentru autorităţile turce însă, originea capului este incontestabilă.
Ele se bazează în special pe lucrările unei arheoloage turce, Jale Inan, care a efectuat măsurători asupra celor două părţi.
„Bronzul provine din Bubon, în Turcia. Şi, ca toate obiectele originare din Turcia, cerem ca acesta să fie restituit”, a declarat Mehmet Bulut, însărcinatul cu afaceri al Turciei în Danemarca.
Au avut loc discuţii cu Glyptotek. „Procedura a fost iniţiată. Noi am făcut cererea, dar va dura ceva timp”, a precizat Bulut.
Chiar dacă nu se opune restituirii, Frederiksen consideră că este „necesar să se efectueze cercetări aprofundate”.
„Este evident că este important să putem recompune statuile antice; majoritatea celor care au ajuns până la noi sunt capete fără corp sau corpuri fără cap”, explică Emmanuelle Rosso, profesoară de istoria artei şi arheologie la Universitatea Paris IV Sorbona.
Unele capete au dispărut de-a lungul timpului după ce unele statui au fost decapitate, uneori în timpul revoltelor sau mai târziu de către jefuitorii dornici să vândă două obiecte în loc de unul. „Statuile complete sunt foarte rare, iar acest lucru este în mod particular adevărat în cazul statuilor din bronz”, a subliniat Rosso.
Potrivit expertei, compatibilitatea statuii turceşti cu capul din bronz aflat în Danemarca poate fi verificată fără a le muta. „Un model 3D realizat cu ajutorul fotogrammetriei ar fi suficient”, este de părere aceasta. AGERPRES