Pop: Să nu plimbăm bolnavul pe la spitale; laboratorul în contract cu CNAS are obligaţia să umble pentru pacient

„Se vorbeşte foarte mult despre drumul pacientului, foarte frumos, un concept general. Drumul pacientului legat strict de partea de biomarkeri momentan este cam acesta. Un pacient care oricum este afectat, o dată din punct de vedere al informaţiei noi că are cancer, de a accepta această nouă boală, nu ştiu cât de consiliat este sau mai puţin consiliat în acest drum al său, a începutului acestui drum, el trebuie să facă rost până la urmă, pacientul nostru, să meargă la spitalul unde a fost diagnosticat, unde i s-au recoltat probele de ţesut, să le ia, după care, tot sub acest impediment al bolii şi al tratamentului, să ia legătura cu un laborator care îi va face aceste analize şi sigur că, aşteptând să se întoarcă aceste rezultate la pacient, din nou pacientul trebuie să-şi facă o programare la medicul oncolog. Tot acest interval durează foarte mult. Ceea ce am încercat noi, legat de acest program de testare – este deja pe transparenţă (…), să oprim mersul acestui pacient. În fapt, nu pacientul trebuie să umble după toate blocurile de parafină, după testări şi iar să se întoarcă la oncolog, pentru că se pierde foarte mult timp, chiar uneori pierdem aceşti pacienţi pe drum, din păcate. Şi atunci, pacientul doar trebuie să anunţe un laborator care va fi în contract cu CNAS prin acest program, iar datoria laboratorului este să ia legătura cu furnizorul de diagnostic primar, să obţină să transfere blocul respectiv către laborator, să-l trimită înapoi, conform legislaţiei în vigoare, deci toate aceste lucruri să se facă instituţional şi există cadru legal deja constituit şi v-am spus că există prevăzut în norme expres acest lucru, să nu mai plimbăm pacientul. Pacientul doar să aştepte rezultatul final”, a precizat Pop.

El a subliniat că prin reducerea intervalului de timp pentru obţinerea tratamentului cresc şansele de supravieţuire a pacienţilor bolnavi de cancer.

„De ce este foarte important acest lucru? Există studii care ne arată că între doi pacienţi care intră în tratament, unul în primele 30 de zile de la diagnosticul cancerului bronhopulmonar şi altul după 30 de zile, (…), supravieţuirea pentru pacienţii la care timpul de diagnostic şi de identificare a biomarkerului este mai lung – în România este undeva la 40 de zile, vorbim de zile lucrătoare – cu cât este mai lung acest timp, cu atât şansele de supravieţuire a acestui pacient scad şi atunci nu mai vorbim de transformarea cancerului într-o boală cronică, cum eu cred că se poate realiza în majoritatea tipurilor de cancer. Închei în a vă recomanda să vizitaţi această propunere legislativă de transparenţă la nivelul CNAS. Am luptat toţi colegii care am fost implicaţi ca experţi tehnici şi statul român a acceptat să introducă NGS-ul, este o tehnică de secvenţiere din noua generaţie în evaluarea biomarkerilor în cancerul bronhopulmonar, ceea ce va oferi colegilor oncologi o opţiune terapeutică mai amplă pentru identificarea şi asocierea pacientului cu tratamentul de care are nevoie şi care va fi cel mai optim pentru el”, a conchis Pop.

În cadrul conferinţe dedicate Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar, moderată de Csaba Laszlo Degi, preşedinte ales al European Cancer Organisation, au fost iniţiate discuţii ce au vizat metode de prevenţie a acestei boli, asigurarea din partea sistemului de sănătate că bolnavii au acces la un diagnostic precoce, la un tratament adaptat bolii lor, la programe de suport şi la servicii adaptate supravieţuitorilor.

Potrivit organizatorilor evenimentului, cancerul bronhopulmonar este pe primul loc la incidenţă şi mortalitate, numărul cazurilor înregistrate în România, în 2020, ridicându-se la 12.122 de cazuri şi 10.779 de decese. AGERPRES