Diagnosticul bartonelozei se stabileste cu ajutorul informatiilor obtinute dupa efectuarea examenului clinic al pacientului si al investigatiilor serologice pentru depistarea anticorpilor de tip IgM si IgG specifici. In prezent agentul etiologic al bolii ghearelor de pisica poate fi depistat prin intermediul testelor serologice la aproximativ 80% din populatia pediatrica cu varsta cuprinsa intre 3 si 12 ani.

Cuprins

• Infectia cu Bartonella henselae
• Simptome asociate in boala ghearelor de pisica
• Cand ne adresam medicului
• Analize medicale pentru diagnosticarea bolii ghearelor de pisica
• Tratamentul infectiei cu Bartonella henselae
• Complicatii ale infectiei cu B. henselae

Infectia cu Bartonella henselae

Bartonella henselae este o bacterie Gram negativa care se transmite la om prin inoculare directa in urma unei zgarieturi sau muscaturi de pisica sau prin contactul unei leziuni tegumentare preexistente cu saliva sau secretiile contaminate ale felinei.

Dupa inoculare, agentul patogen ajunge la nivelul circulatiei sangvine unde targeteaza celulele CD4+ ale sistemului imun care actioneaza ca precursori ai celulelor endoteliale regasite in principal la nivelul vaselor de sange, dar si al altor organe ale corpului. Capacitatea Bartonella henselae de afectare a limfocitelor determina aparitia dezechilibrelor imunologice cu cresterea riscului de infectie al organismului cu alti patogeni bacterieni si evolutie nefavorabila a simptomatologiei. In absenta tratamentului, bacteria poate disemina sistemic cu aparitia insuficientei multiple de organ si in cazuri severe, deces.

Simptome asociate in boala ghearelor de pisica

Din punct de vedere al tabloului clinic, boala ghearelor de pisica prezinta manifestari cu evolutie autolimitata care implica existenta unei leziuni cutanate primare, insotite de limfadenopatie locala (inflamarea ganglionilor limfatici din apropierea zonei de inoculare a patogenului), sindrom febril si stare generala alterata determinata de frisoane, cefalee, mialgii, artralgii sau acuze digestive.

Perioada de incubatie care urmeaza inocularii agentului patogen poate fi cuprinsa intre 2 zile si 8 saptamani, leziunile intalnite in cadrul acestei patologii fiind initial de tip maculo-papular intens pruriginoase (determina manarime la nivelul pielii) care evolueaza cu aparitia de vezicule, pustule si apoi cruste care se desprind spontan.

Limfadenopatia asociata infectiei cu Bartonella henselae se manifesta la aproximativ 1 pana la 3 saptamani de la inocularea bacteriei si insoteste manifestarile cutanate mentionate anterior fiind localizata mai frecvent la nivel axilar si epitrohlear – 46% din cazuri, cervical si submandibular in 26% din situatii. Grupele ganglionare femurale, inghinale, preauriculare si claviculare pot fi si ele afectate cu aparitia limfadenopatiilor secundare infectiei cu Bartonella henselae.

Evolutia bartonelozei este autolimitata si se remite spontan dupa o perioada de evolutie care poate fi cuprinsa intre 2 pana la maxim 4 luni in cazul persoanelor imunocompetente, in urma episodului infectios acut, fiind generati anticorpi specifici anti Bartonella henselae de tip IgM si IgG detectabili in serul pacientului. Formele cronice de evolutie ale infectiilor cauzate de Bartonella henselae sunt rar intalnite si se pot extinde pe durata a 2 ani de zile de la momentul inocularii agentului patogen.

Formele atipice de infectie cu Bartonella henselae sunt intalnite mai ales in cazul persoanelor cu infectie HIV si cuprind manifestari la nivel ocular, hepatic, splenic, cerebral, osos sau cardiovascular:

• Sindromul oculoglandular Parinaud evolueaza cu limfadenopatie preauriculara si conjunctivita granulomatoasa secundare infectiei cu Bartonella henselae.
• Neuroretinita implica pierderea temporara unilaterala a vederii (la nivelul unui singur ochi) si necesita o perioada de recuperare care poate fi cuprinsa intre 1 si 3 luni.
• Encefalopatia acuta reprezinta o afectiune a sistemului nervos central cauzata de infectia cu Bartonella henselae care prezinta in mod frecvent evolutie nefavorabila cu aparitia letargiei si in final a starii comatoase.
• Endocardita – Bartonella henselae poate cauza afectare cardiaca la potatorii cronici si la persoanele care prezinta afectare valvulara preexistenta.
• Angiomatoza bacilara – afectare sistemica cauzata de Bartonella henselae, caracterizata prin leziuni tegumentare, ale mucoaselor, tesutului hepatic si splenic care favorizeaza constituirea de abcese la nivelul acestor organe.
• Leziuni osteolitice (pierderea matricei osoase).
• Eritem nodos, vasculita – leziunile vasculare determinate de Bartonella henselae apar ca urmare a proliferarii endoteliului vascular si acumularii de microcolonii bacilare si polimorfonucleare neutrofile la interiorul vaselor de sange.

Cand ne adresam medicului

Adenopatiile (marirea in dimensiune a ganglionilor limfatici) persistente, care sunt insotite de sindrom febril, cefalee, mialgii, dureri de oase si senzatie de oboseala permanenta, necesita efectuarea unui examen medical amanuntit al pacientului si investigatii de specialitate pentru stabilirea cauzei si administrare de tratament specific.