24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Directorul medical al Institutului „Matei Balş”, dr. Adrian Marinescu, a declarat joi că în prezent subvariantele noului coronavirus – Eris şi Pirola – sunt întâlnite în Europa, inclusiv în România, şi probabil jumătate dintre noile cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 au legătură cu acestea.
Potrivit medicului, nu este demonstrat, cel puţin deocamdată, că aceste două subvariante ar avea o virulenţă sporită.
„În momentul în care un virus rămâne în circulaţie o perioadă lungă de timp evident că suferă mutaţii. Cele mai multe sunt mutaţii fără semnificaţie, dar este clar că apar variante sau subvariante. Ce avem în momentul de faţă sunt două subvariante care ţin tot de Omicron şi este vorba despre Eris cu nume de cod EG.5 şi mai este vorba despre Pirola care are nume de cod BA.2.86. Cele două subvariante sunt destul de des întâlnite peste tot, inclusiv în Europa şi în România. Probabil că spre jumătate dintre noile cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 au o legătură cu aceste subvariante. Nu este nimic de speriat în condiţiile în care nu este demonstrată cel puţin deocamdată o virulenţă sporită. Este o contagiozitate care fără discuţie se potriveşte cu tot ceea ce a însemnat Omicron”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Adrian Marinescu.
El a spus că, deşi se constată o creştere a numărului de cazuri COVID în ultimele săptămâni, nu se poate vorbi despre restricţii sau alte valuri pandemice cum au fost cele din anii trecuţi.
„Se vede o creştere destul de clară a numărului de cazuri, faptul că în ultimele săptămâni avem cu peste 50% mai multe cazuri. Toate aceste lucruri înseamnă o situaţie ceva mai complicată şi presupune prudenţă, fără să ne gândim la restricţii, fără să ne gândim la valuri pandemice aşa cum am avut la începutul anilor 2020 şi în 2021. Nu aş putea spune că sunt mai grele (cazurile care se prezintă la spital – n.r.). Se potriveşte cu ceea ce era la Omicron. Dar să ne gândim în felul următor – dacă am zilnic aproximativ 100 de cazuri, 80% dintre ele forme uşoare sau medii şi nu sunt factori de risc, acele persoane se pot trata şi monitoriza acasă. 20% nu sunt neapărat forme severe, dar sunt persoane care trebuie să fie monitorizate ori pentru că sunt în extremele de vârstă, adică sunt copii mici sau persoane vârstnice, sau că au boli cronice sau sunt supraponderali”, a explicat medicul.
Marinescu a subliniat că numărul de cazuri grave care se prezintă în terapie intensivă sunt rare.
„Din fericire, cazuri grave care înseamnă terapie intensivă reprezintă cazuri foarte rare, dar nu înseamnă că este imposibil, ci faptul că la un moment dat ai o creştere importantă a numărului de cazuri de COVID, evident că se vor selecta şi aceste persoane care au complicaţii”, a mai arătat Marinescu. AGERPRES
