Metode emergente de neuromodulare, inovaţii interdisciplinare pentru reintegrarea în comunitate, tratamente pentru „COVID lung”, noi scheme terapeutice sau algoritmi de prognostic care permit o selecţie mai largă şi mai eficientă a pacienţilor cu accident vascular cerebral cu potenţial maxim de recuperare au fost prezentate la cel ce-al VII-lea Congres European de Neuroreabilitare.
Congresul a avut loc în perioada 30 august – 2 septembrie la Lyon, Franţa şi au participat peste 700 de neurologi din 57 de ţări.
„Manifestarea ştiinţifică a adus în prim-plan contribuţiile semnificative pe care medicina românească le-a adus în ultimii ani domeniului neuroreabilitării dezvoltat în mod special în ţara noastră de către prof. univ. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies – EFNR) şi unul dintre cei mai respectaţi experţi în neuroreabilitare pe plan internaţional. Acesta a prezentat şi dezvoltat o serie de subiecte de interes ştiinţific în domeniul neuroreabilitării care au captat audienţa, principalele teme fiind axate pe conceptul de „rezervă neurobiologică” sau pe capacitatea creierului de a rezista la boli sau traume, în condiţiile funcţionării normale a acestuia chiar şi în faţa unor asemenea provocări de ordin medical”, se arată într-un comunicat remis miercuri presei.
Mai mult, Dafin Mureşanu a adus în discuţie noile abordări multidisciplinare pentru tratamentul afaziei post-AVC, subliniind importanţa factorilor neurotrofici în combinaţie cu terapia logopedică, în baza celor mai noi studii clinice derulate în acest domeniu.
Nu în ultimul rând, Mureşanu a prezentat importanţa utilizării unor medicamente care vizează microcirculaţia în patologii neurologice grave, precum accidentele vasculare cerebrale, care reprezintă în prezent, la nivel mondial, una dintre cele mai mari cauze de mortalitate şi dizabilitate.
„Putem spune că prin reprezentarea României la acest maraton ştiinţific internaţional de către numeroşi profesori, medici şi pacienţi, neurologia românească a mai făcut un pas important către standardele sistemelor de sănătate avansate atât din punct de vedere clinic, dar şi din perspectiva cercetării ştiinţifice medicale, oportunităţile momentului din vasta plajă a neuroreabilitării putând fi de-acum exploatate mult mai mult şi mai uşor de către neurologii români, ceea ce va conduce în viitor la implementarea unor măsuri de îngrijiri medicale mai bine definite de care vor beneficia pacienţii noştri”, a declarat preşedintele celei de-a -VII-a ediţii a Congresului European de Neuroreabilitare şi preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare, Dafin Mureşanu, conform sursei citate.
Prezent la congres, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, care este şi membru în board-ul European Patients Forum, a subliniat importanţa colaborării dintre medici şi pacienţi, dar şi rolul extrem de important pe care îl au asociaţiile de pacienţi în îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.
„Noi, pacienţii, suntem conştienţi de cât de importantă este neuroreabilitarea celor care au suferit un accident cerebral, un traumatism cranio-cerebral sau au o altă formă de boală neurodegenerativă. Vedem nevoia creşterii accesibilităţii acestor pacienţi la echipe multidisciplinare care să creeze o abordare integrată în cel mai rapid interval posibil pentru a avea cât mai multe cazuri rezolvate cu succes – oameni reabilitaţi şi reintegraţi în societate – şi nu pacienţi cu dizabilităţi care cu siguranţă resimt un impact dur asupra calităţii vieţii lor, cât şi în rândul familiilor lor”, a declarat preşedintele COPAC, citat în comunicat.
Colaborarea activă dintre asociaţiile de pacienţi şi societăţile profesionale la nivelul României se reflectă şi la nivelul „Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor”.
Evenimentul a fost organizat sub patronajul Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies – EFNR) şi al Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Neuroreabilitare (The World Federation for NeuroRehabilitation – WFNR) în parteneriat cu Academia Multidisciplinară de Neurotraumatologie, Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, Organizaţia Europeană a AVC şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. AGERPRES