Ministerul Finanţelor a publicat Proiectul de lege privind măsurile pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României

Ministerul Finanţelor a publicat marţi Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.

Actul normativ introduce, începând de anul viitor, un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

„Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuţie minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situaţia în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează, în situaţia în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Regulile sunt stabilite şi pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârşitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale”, se arată în documentul citat

Se introduce, de asemenea, un impozit suplimentar pentru bănci, care va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.

Astfel, un impozit de 1% vor plăti microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activităţi precum editare a jocurilor pe calculator sau a altor produse software, facilităţi de cazare, restaurante etc.

Pe de altă parte, un impozit de 3% va fi aplicat pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activităţi de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activităţi de editare a altor produse software, 6201 – Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 5510 – Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, 5520 – Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, 6910 – Activităţi juridice – numai pentru societăţile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocaţi potrivit legii, 8621 – Activităţi de asistenţă medicală generală, 8622 – Activităţi de asistenţă medicală specializată, 8623 – Activităţi de asistenţă stomatologică, 8690 – Alte activităţi referitoare la sănătatea umană.

Pentru cei care realizează venituri activităţi de creare de programe pentru calculator sau din construcţii vor fi restrânse facilităţile fiscale pentru un singur contract individual de muncă. De asemenea, se propune limitarea aplicării acestor facilităţi până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilităţile fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară precum şi introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

Totodată, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor obţinute de către persoanele fizice ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator, se propune reducerea cotei contribuţiei de asigurări sociale cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzută în Legea nr. 411/2004. De asemenea, se propune scutirea de la plata contribuţiei la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004. Proiectul menţionează, însă, că persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei datorată la fondul de pensii administrat privat.

Autorităţile propun, prin proiectul de act normativ, şi un impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. Astfel, în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei. În cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, acesta se va determina prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

Proiectul conţine şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice. Printre acestea se numără diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora, desfiinţarea posturilor vacante, desfiinţarea funcţiei de şef birou şi diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.

Referitor la combaterea evaziunii fiscale, documentul propune interdicţia de a efectua activităţi de producţie, depozitare, transport, comerţ sau prestări de servicii, cu bunuri care nu sunt însoţite de documente de provenienţă precum şi obligaţia ca aceste activităţi să fie realizate cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Autorităţile estimează că proiectul de lege va avea un impact financiar pozitiv de peste 22,9 miliarde de lei, cumulat, în medie pe următorii cinci ani.  AGERPRES