In prezent, medicii gastroenterologi considera ca fiecare persoana trebuie sa isi ajusteze alimentatia in functie de gradul de toleranta la numite preparate, fara a fi necesara implementarea unei diete stricte, inalt restrictive.

In general, medicul gastroenterolog recomanda pacientilor cu gastrita sa respecte regimul alimentar pentru o perioada de 4-8 saptamani cu reluarea acestuia timp de inca 3-4 saptamani in sezonul dureros, (gastrita se acutizeaza primavara si toamna) pentru diminuarea riscului de reaparitie alsimptomatologiei suparatoare. Gastroenterologul sau nutritionistul personalizeaza regimul alimentar pentru fiecare pacient in conformitate cu particularitatile si necesitatile calorice ale acestuia.

Principalele alimente care sunt recomandate persoanelor cu gastrita sunt reprezentate de:

• Carne slaba de peste si pui (fara piele)
• Legume cu aciditate slaba: cartofi albi, morcovi, conopida, varza
• Tofu sau branza usoara nesarata
• Iaurt simplu fara grasimi, chefir
• Ulei de masline
• Alimente bogate in flavonoide care prezinta efect antiinflamator: afine, capsuni, mere, cirese, banane, pepene galben, caise, piersici, ananas, smochine, curmale dovleac, zucchini
• Oua fierte
• Miere de albine
• Ovaz, orz, orez brun, quinoa
• Paine integrala
• Ghimbir, turmeric
• Alimente bogate in probiotice: varza murata, kimchi, miso.

Afla mai multe despre gastrita – cauze, simptome si tratament

Mic dejun in gastrita

Micul dejun al persoanelor cu gastrita poate fi alcatuit din:

• Paine integrala
• Miere de albine
• Branza slaba nesarata
• Iaurt dietetic
• Fulgi de ovaz
• Ou fiert
• Cirese
• Afine
• Pepene
• Suc natural de mere
• Morcov
• Smoothie-uri
• Ceai de turmeric
• Ghimbir ori menta.

Se recomanda evitarea consumului de cafea, bauturi cofeinizate (ceai negru, ciocolata calda, ceai verde), suc de citrice, lapte, unt, fulgi de porumb, oua prajite si mezeluri.

Ce alimente trebuie evitate sau consumate in cantitati limitate in cazul gastritei?

Alimentele si bauturile care pot irita suplimentar mucoasa gastrica lezata cu accentuarea simptomatologiei specifice gastritei sunt reprezentate de:

• Fructele acide precum portocale, grapefruit, lamai, lime, pomelo
• Alcool
• Bauturile carbogazoase, apa minerala si fresh-urile din citrice proaspete
• Suc de rosii, rosii in stare proaspata
• Cafea, ceai, bauturi energizante
• Carnea grasa si carnea de vanat
• Afumaturile si mezelurile
• Preparatele obtinute prin prajire in ulei sau in untura
• Produsele obtinute prin conservare in otet: castraveti, gogosari, ardei copti
• Maioneza
• Condimentele iuti: curry, boia de ardei iute, piper, usturoi, mustar, ceapa.

Persoanele cu gastrita trebuie sa evite sau sa limiteze consumul de paine proaspata, piele de pui, peste gras, conserve, tocaturi si leguminoase tari bogate in celuloza.

Muraturile, branzeturile fermentate si cele sarate, ouale prajite, nucile, fisticul, alunele sau migdalele reprezinta alte alimente in cazul carora se recomanda consumul cu prudenta in prezenta unui diagnostic de gastrita.

Condimentele care pot fi consumate in cantitati reduse in cazul gastritei sunt reprezentate de oregano, busuioc, salvie si tarhon.

Consumul de dulciuri in gastrita

• Aluaturile dospite, bomboanele, prajiturile de cofetarie, dulceata si gemurile trebuie excluse din alimentatia persoanelor cu gastrita deoarece prin descompunere la nivelul stomacului genereaza o crestere a aciditatii gastrice cu acutizarea simptomatologiei.
• Ciocolata trebuie consumata cu prudenta datorita continutului de cofeina si teobromina care stimuleaza apetitul si secretia de suc gastric si genereaza inflamatie a mucoasei stomacului insotita de disconfort algic.

Importanta hidratarii in gastrita

Hidratarea corespunzatoare a organismului in cazul gastritei trebuie sa fie asigurata in principal prin ingestia de apa plata (aproximativ 6-8 pahare zilnic) alaturi de care se mai pot consuma sucuri naturale din fructe si legume (mai putin citrice), ceai fara continut de cofeina, smoothie din lapte de soia cu fructe si supe limpezi din legume si carne slaba de pui.

Se recomanda evitarea consumului de apa carbogazificata deoarece aceasta poate accentua senzatia de balonare, generand crampe gastrice si eructatii, cu aparitia disconfortului la persoanelor care sufera de gastrita. Dioxidul de carbon continut de apa acidulata prezinta pH usor crescut si poate irita suplimentar mucoasa gastrica lezata in evolutia gastritei.

Alcoolul si fumatul in gastrita

Fumatul prezinta efecte daunatoare asupra intregului organism, inclusiv sistemul digestiv, favorizand aparitia arsurilor gastrice si esofagiene si cresterea riscului de constituire al ulcerului gastro-duodenal.

Fumul eliberat de tigari in timpul arderii diminueaza capacitatea de contractie a musculaturii care intra in alcatuirea sfincterului esofagian inferior si favorizeaza aparitia pirozisului (senzatie de arsura la nivelul esofagului) datorita ascensionarii continutului acid al stomacului.

Suplimentar, fumatul poate favoriza refluxul biliar de la nivelul duodenului in stomac, fapt care determina cresterea aciditatii gastrice insotita de manifestari neplacute pentru pacientul cu gastrita.

Consumul de alcool are efect iritant asupra mucoasei gastrice si creste vulnerabilitatea acesteia la actiunea eroziva exercitata de sucurile gastrice. Studiile desfasurate pana la momentul actual confirma implicarea alcoolului in mecanismele patologice inflamatorii care duc la deteriorarea mucoasei stomacului si aparitia gastritei alcoolice.

Tratamentul medicamentos al gastritei

Tratamentul simptomatic al gastritei are ca scop ameliorarea simptomelor pacientului prin diminuarea aciditatii gastrice cu ajutorul medicatiei antiacide, a blocantelor de histamina H2 si a inhibitorilor pompelor de protoni IPP.

Este important de mentionat faptul ca eficacitatea tratamentului medicamentos depinde de gradul de complianta al pacientului in raport cu regimul alimentar recomandat de medicul gastroenterolog. Altfel spus, alimentatia neadecvata si stilul de viata necorespunzator, anuleaza efectele medicatiei si impiedica remiterea simptomelor gastritei.

Gastrita indusa de stres

Stresul fiziologic asociat anumitor patologii cu evolutie severa poate genera aparitia tulburarilor gastrointestinale de tipul gastritelor sau accentuarea simptomatologiei acestora, prin dereglarea mecanismelor de raspuns neuronal, endocrin si imunitar care asigura comunicarea intre creier si sistemul digestiv.

Gastrita indusa de stres sau boala mucoasa legata de stres reprezinta totalitatea mecanismelor patologice care favorizeaza aparitia leziunilor la nivelul mucoasei gastrice in conditiile unei traume fizice majore, soc, sepsis, insuficienta respiratorie, leziuni craniocerebrale sau ingestia terapeutica de aspirina.

In prezent este considerat ca boala mucoasa legata de stres este cauzata, in principal, de reducerea capacitatii de aparare a stomacului impotriva actiunii iritante a sucurilor gastrice si mai putin unei cresteri ale aciditatii la acest nivel.

Factorii de risc implicati in aparitia gastritei de stres sunt reprezentati de:

• Insuficienta renala acuta
• Transfuzii sangvine care depasesc 5 unitati de sange
• Socul anafilactic
• Socul hipovolemic
• Socul septic
• Tratamentele anticoagulante cu warfarina, heparina si trombolitice
• Socul cardiogen
• Coagularea intravasculara diseminata
• Ocluzia intestinala acuta
• Traumatismele craniocerebrale care asociaza hiepertensiune intracraniana
• Pancreatita acuta
• Politraumatismele severe.

Managementul terapeutic al gastritei de stres are ca scop prevenirea complicatiilor legate de ulceratia de stres si implica nutritia enterala timpurie cu formule polimerice pentru asigurarea necesarului energetic, de nutrienti si lichide, plasarea unei sonde nazogastrice si administrarea de antiacide.

Sursa: www.medicover.ro