România a adoptat Planul de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară

Planul de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară a fost adoptat de Guvernul de la Bucureşti şi, astfel, este îndeplinit unul dintre jaloanele Reformei privind gestionarea deşeurilor, aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Potrivit unui comunicat de presă al Departamentului Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, planul de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară prezintă viziunea şi acţiunile concrete pe termen scurt, mediu şi lung (2032), rolul entităţilor publice, private şi publicului larg precum şi gradul de implicare a acestora pe parcursul implementării şi permite Guvernului României, prin Comitetul de coordonare pentru economia circulară a României, să iniţieze măsuri coerente în timp pentru a dezvolta buna guvernanţă şi pentru a întări bazele economiei circulare.

„Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin PNRR nu reprezintă decât începutul pentru transformările pe care trebuie să le facem pentru a trece de la paradigma economiei liniare la un model circular. De aceea, am înfiinţat o structură de guvernanţă care să definească în mod clar rolurile şi responsabilităţile instituţiilor şi să ducă la bun sfârşit implementarea celor 52 de acţiuni. Tranziţia către economie circulară este de importanţă strategică, întrucât pe lângă o diminuare a deşeurilor, scade presiunea asupra resurselor naturale, încurajează investiţia în tehnologii inovatoare şi poate contribui la crearea de noi locuri de muncă”, a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely.

Strategia naţională privind economia circulară identifică şapte sectoare economice pentru care se vizează exploatarea potenţialului maxim al economiei circulare, respectiv: Agricultură şi Silvicultură; Industria automotive; Construcţii; Alimente şi Băuturi; Ambalaje (sticla, hârtia şi materialele plastice etc.); Textile; Echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori. Acestor sectoare economice li se adaugă cele de Deşeuri şi Apă, precum şi un domeniu transversal dedicat activităţilor de sprijinire a măsurilor în domeniul economiei circulare (de exemplu: promovarea consumului responsabil şi a educaţiei de mediu; dezvoltarea unei platforme digitale pentru a urmări şi comunica în privinţa implementării acţiunilor de economie circulară, a indicatorilor de performanţă şi a altor informaţii relevante).

Elaborarea Planului de Acţiune pentru Economia Circulară (PAEC) de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) s-a realizat în cadrul unui proiect finanţat prin Instrumentul de Suport Tehnic gestionat de Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene – DG Reform.

Obiectivul general al acestei strategii este strâns legat de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei ONU 2030 şi de obiectivele globale privind clima, precum şi de noile obiective ale Uniunii Europene (UE) din PAEC, în conformitate cu principiile şi acţiunile promovate în cadrul Pactului Verde al Uniunii Europene. AGERPRES