Prin procesele metabolice care au loc in organism, grasimea este transformata in dioxid de carbon (CO2) si in apa (H2O). Dioxidul de carbon din sange este apoi eliminat prin expiratie. Apa este la randul ei eliminata prin transpiratie si urina. Dar organismul uman este o masinarie complexa, si chiar daca respiram (si implicit expiram) mai mult, nu inseamna ca vom slabi. Tesutul adipos nu se transforma pur si simplu in dioxid de carbon prin faptul ca respiram mai mult. O modalitate prin care putem creste in mod constient cantitatea de dioxid de carbon pe care o produce corpul, este prin miscare, prin activitate fizica.

Pentru a intelege mai bine conceptele de slabit si eliminarea tesutului adipos este important sa cunoastem modul in care functioneaza corpul uman: de ce ne ingrasam, cum slabim si ce rol are activitatea fizica in procesul de slabire?

Organismul uman are capacitatea de a stoca excesul de grasime in celulele adipoase. Surplusul de calorii provenite in special din grasimi si carbohidrati si stocate la nivelul organismului, schimba in timp forma corpului.

Pe termen mediu si lung, celulele grase (adipoase) cresc atat din punct de vedere numeric, cat si ca dimensiune, marindu-si volumul. Tesutul adipos se depune adesea in zona abdomenului, pe solduri, coapse si pe fese.

De mentionat este faptul ca acele caloriile extra sunt depuse in tesutul adipos sub forma trigliceridelor, iar organismul foloseste aceste trigliceride ca rezerva energetica.

Cantitati mai mici sunt stocate si in ficat si muschi sub forma de glicogen.

Energia este utilizata in multiple feluri, chiar si atunci cand suntem in repaus si ne odihnim pe canapea, organismul tot are nevoie de resurse pentru a asigura functiile cardiace, respiratorii si nu numai. Inclusiv creierul are nevoie de energie pentru a gandi. De altfel, o proportie semnificativa din energia totala a corpului este „consumata” de creier.

Totodata, energia este utilizata cand suntem activi. Muschii au nevoie de energie si in timp ce facem jogging, dar si cand ne ridicam de pe scaun. Cantitatea de energie folosita fiind, de multe ori, direct proportionala cu efortul depus. Spre exemplu „ardem” mai multe calorii, adica consumam mai multa energie, la o sedinta de aerobic decat in timpul unei plimbari usoare.

Prin urmare, o persoana supraponderala sau obeza consuma mai multe calorii decat are corpul ei nevoie pentru a fi functional pe deplin.

Ce se intampla cu grasimea corporala in timpul dietei?

In timpul unei diete, persoana in cauza consuma mai putine calorii decat ii trebuie corpului.

Din cauza acestui deficit caloric, organismul foloseste din rezervele de grasime pentru a le transforma in energia necesara.

In esenta, pare un fenomen simplu, dar organismul pune in miscare mai multe procese metabolice complexe, in care sunt angrenate mai multe organe, pentru a alimina grasimea in exces din corp.

Grasimea nu se topeste, cum plastic sustin unele diete si metode de slabit, ci este inlaturata prin:

• Apa – prin transpiratie (cu ajutorul pielii) si prin urina (cu ajutorul rinichilor)
• Dioxid de carbon – cu ajutorul plamanilor atunci cand expiram (eliminam aerul din plamani).

Complexitatea acestor procese, atat de depunere a grasimii, cat si de eliminare a grasimii corporale, indica clar cum nu putem pierde doar grasiminea de pe abdomen ori cea de pe coapse asa cum promit unele regimuri alimentare.

Slabitul intr-o anumita zona nu si-a dovedit eficienta, insa intr-adevar unele persoane pierd mai repede in greutate comparativ cu altele, iar genetica si stilul de viata au o contributie majora aici.

Mai mult, daca persoana care doreste sa slabeasca a mai slabit in trecut, dar a revenit la greutatea initiala ori a acumulat chiar mai multe kilograme, grasimea se poate depune in alte zone ale corpului din cauza modificarile survenite la nivelul celulelor adipoase de-a lungul timpului.

Ce se intampla cu grasimea corporala in timpul activitatii fizice?

Reducerea numarului de calorii (deficitul caloric) conduce la pierderea in greutate, iar exercitiile fizice amplifica acest proces prin cresterea fluxului sangvin la nivel muscular si la nivelul celulelor adipoase. Astfel, se elibereaza grasimi ce pot fi utilizate pentru energie in celulele musculare.

Colegiul American de Medicina Sportiva (The American College of Sports Medicine – ACSM) recomanda 150 – 250 de minute de exercitii fizice de intensitate moderata pe saptamana, insemnand aprox. 30-50 de minute de exercitiu fizic 5 zile/ saptamana.

Sansele ca grasimea in exces sa fie eliminata sunt mai mari atunci cand sunt imbinate restrictiile alimentare cu activitatea fizica, decat varianta in care se opteaza pentru una dintre cele doua.

Activitatea fizica are beneficii imediate, dar si pe termen lung, in ceea ce priveste starea generala de sanatate:

• Mentine sanatatea creierului
• Reduce riscul de boala
• Intareste sistemul osos si muscular.

Activitatea fizica ajuta si la:

• Imbunatatirea calitatii somnului
• Reducere hipertensiunea arteriala
• Reduce riscul de diabet zaharat de tip 2, infarct miocardic, accident vascular cerebral
• Reduce durerile cauzate de artrita
• Reduce riscul de osteoropoza
• Reduce simptomele depresiei si anxietatii.

Inotul, jogging-ul si alte activitati sunt exercitii de intensitate ridicata care cresc ritmul cardiac, asa cum este si cazul practicarii unor sporturi precum fotbal, baschet etc.

Mentinerea unei greutati corporale normale este importanta pentru o stare de sanatate generala buna. Kilogramele in exces cresc riscul de a dezvolta probleme medicale severe, cum ar fi: boala cardiaca, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2, anumite tipuri de cancer precum cel colorectal, probleme articulare, respiratorii si dermatologice.

Sursa: www.medicover.ro