Bolile cardiovasculare afecteaza inima si vasele de sange, sunt numeroase si pot fi grupate astfel:

• Boala coronariana – face referire la afectiuni ale arterelor coronariene care alimenteaza inima cu sange, precum ateroscleroza sau infarctul miocardic acut
• Hipertensiunea arteriala – cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale poate conduce in timp la deteriorarea vaselor de sange si a inimii. Hipertensiunea reprezinta un factor de risc semnificativ pentru aparitia unor patologii grave precum atacul de cord si accidentul vascular.
• Insuficienta cardiaca – inima nu poate sa pompeze suficient sange pentru a satisface nevoile organismului.
• Boala valvulara cardiaca – afectiunile valvulare implica deteriorarea sau disfunctionalitatea valvelor inimii, ceea ce poate duce la probleme cu fluxul de sange.
• Aritmiile cardiace – acestea constituie tulburari ale ritmului cardiac si includ afectiuni precum fibrilatia atriala sau tahicardia ventriculara.
• Boli cardiace congenitale – sunt anomalii cardiace prezente inca de la nastere, spre exemplu defecte ale septului atrial sau ventricular.
• Boli periferice ale arterelor – afecteaza vasele care transporta sange catre membrele inferioare, cum ar fi boala arteriala periferica.
• Cardiomiopatii – afectiuni ale muschiului cardiac care impacteaza capacitatea inimii de a pompa sange in organism.
• Endocardite – inflamatii ale endocardului, mucoasa ce captusește interiorul inimii si valvele cardiace, fiind cauzata adesea de infectii bacteriene.

In ciuda numarului mare si a complexitatii acestor boli, afectiunile cardiovasculare pot fi prevenite in mare masura deoarece factorii de risc care contribuie la aparitia lor se afla in controlul nostru.

Comportamentul riscant in materie de sanatate ne face mai vulnerabili in fata bolilor cardiovasculare. Alimentatia defectuoasa, fumatul si consumul de alcool sunt doar trei dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, pe care ii putem gestiona.

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Genetica, istoricul familial sau varsta sunt factori de risc in aparitia si dezvoltarea afectiunilor cardiovasculare pe care NU ii putem controla. In schimb, alegerile pe care le facem in privinta alimentatiei, a rutinelor zilnice, stilul de viata adoptat, ne apartin in totalitate si ne pot proteja sanatatea cardiovasculara si starea de bine in general.

Renuntarea la fumat

Renuntarea la fumat – fumatul conventional expune persoana fumatoare la un amestec de peste 7.000 de substante toxice. Dintre acestea, cel putin 70 sunt agenti cancerigeni cu potential de a deteriora aproape fiecare sistem de organe din organism.

Tigarile electronice au fost dezvoltate drept o alternativa mai putin nociva la fumatul clasic. Utilizarea tigarilor electronice implica inhalarea aerosolilor generati de incalzirea lichidului (vapare).

Fiind produse noi, nu se cunosc efectele pe termen lung ale utilizarii tigarilor electronice, insa un studiu – review publicat in 2020, cu privire la impactul tigarii electronice asupra sanatatii, a scos la iveala faptul ca printre consecintele vapatului se numara si:

• Tahicardia
• Cresterea tensiunii arteriale.

In ceea ce priveste produsele cu tutunul incalzit, acestea produc emisii de substante toxice precum nicotina, benzen, acroleina si nitrosamine. Pana in momentul de fata, despre utiliizarea produselor cu tutun incalzit sa cunosc urmatoarele:

• Altereaza functia mitocondriala
• Cresc stresul oxidativ si susceptibilitatea la infectii a tractului respirator
• Au potential daunator asupra sanatatii cardiovasculare, similar fumatului conventional.

Mentinerea unei greutati corporale normale si alimentatia echilibrata

Supraponderabilitatea si obezitatea contribuie de aparitia bolilor de inima, pe langa alte probleme de sanatate. O serie de studii si cercetari au examinat atent legatura dintre colesterol, dietele bogate in grasimi si dezvoltarea patologiilor cardiovasculare – boala coronariana, AVC si atac de cord etc.

Consumul de grasimi saturate si grasimi trans poate creste nivelul colesterolului LDL (afla mai multe despre Colesterol LDL si HDL | Riscuri si tratament colesterol marit). Grasimile saturate se gasesc in produse animale (carnea rosie), lactatele si uleiurile de palmier si cocos. Grasimile trans se gasesc in alimentele procesate de tipul biscuitilor, produselor de patiserie si alimentelor fast-food.

Cat de multe grasimi saturate ar trebui sa consumam pentru a ne mentine inima sanatoasa?

Conform recomandarilor Organizatie Mondiale a Sanatatii (OMS), aportul de grasimi saturate ar trebui sa fie mai mic de 10% din aportul total de energie (numarul de calorii consumate intr-o zi). In ceea ce priveste aportul de grasimi trans, OMS recomanda ca acesta sa insumeze mai putin de 1% din aportul total de energie zilnica.

De ce este atat de greu sa mancam sanatos?

Principiile unei alimentatii sanatoase sunt cunoscute de majoritatea persoanelor, sa mancam mai multe legume si fructe, sa limitam zaharul, alcoolul, grasimile si in general, produsele ultra-procesate. Cu toate acestea, de ce este atat de dificil sa mancam sanatos, echilibrat? Desi asimilam la nivel mental ceea ce ar fi bine sa facem, nu putem pune in practica.

• Accesul la produsele nesatoase este extrem de facil, in special in orasele mari sunt disponibile numerose locatii care comercializeaza fast-food, produse bogate in zaharuri, grasimi. Magazine, supermarketuri, patiserii se gasesc la tot pasul, in drum spre scoala, birou, in statiile de autobuz.
• Reclamele, reducerile de pret, toate indeamna la consum, fara sa mai discearna intre necesitatea de consum (foame) si dorinta, pofta de a manca.
• Adesea, astfel de produse au un cost mai mic, fiind accesibile si persoanelor cu venituri scazute.
• Obiceiurile alimentare nesanatoase sunt greu de schimbat deoarece preferinta pentru anumite gusturi se formeaza in timp, prin urmare, si reeducarea gusturilor implica o perioada mai lunga, rabdare si perseverenta, iar multe dintre persoane abandoneaza acest proces.
• „Mancarea sanatoasa nu este gustoasa” reprezinta una dintre scuzele preferate cand vine vorba despre alegeri alimentare. In realitate, apetenta pentru unele tipuri de alimente bogate in grasimi, zahar sau sare, creeaza o dependenta, ceea ce face dificila trecerea catre un regim alimentar mai sanatos.
• Exista o abundenta de informatii, uneori in contradictoriu, acest lucru duce la confuzie si dezorientare – sunt pana la urma produsele bio, mai bune? Este in regula sa mancam multe fructe sau fructoza ne va dauna? Folosim indulcitori artificiali sau alegem zaharaul? Si lista poate continua.
• Sa mananci sanatos presupune si o disciplina, o planificare a meselor si timp alocat pentru prepararea acestora, iar din pacate timpul este o resursa tot mai limitata.

Activitatea fizica

Sportul nu este doar o investitie in sanatatea creierul, ci si in sanatatea inimii deoarece creste capacitatea acesteia de a pompa sange. Exercitiile fizice regulate fac ca muschiul inimii sa devina mai puternic si mai elastic, ceea ce duce la imbunatatirea functiei cardiace.

Totodata, sportul ajuta la reducerea stresului si la imbunatatirea starii de spirit, ceea ce poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra sanatatii inimii. Un stil de viata activ:

• Reduce riscul de hipertensiune arteriala
• Contribuie la cresterea nivelului de colesterol „bun” (HDL)
• Contribuie la scaderea nivelului de colesterol „rau” (HDL)
• Imbunatateste calitatea somnului – somnul odihnitor ajuta la mentinerea ritmului cardiac regulat si reduce stresul asupra inimii
• Sustine o greutate corporala in limite normale, kilogramele in plus fiind un factor de risc major in bolile cardiovasculare.

Somnul

Somnul insuficient sau excesiv este asociat cu un risc crescut de boli de inima si are un efect negativ asupra altor factori de risc cardiovasculari precum dieta alimentara, activitatea fizica, numarul de kilograme, tensiunea arteriala si inflamatia.

Spre exemplu, o persoana care doarme mai putin decat ar avea nevoie este mai predispusa catre consumul de dulciuri si produse bogate in zaharari. Printr-o astfel de dieta, organismul incearca sa isi regleze nivelul de energie scazut. De asemenea, in conditii de oboseala, cresc sansele de a fi sedentari, astfel se creeaza un cerc vicios: oboseala – epuizare – alimentatie nesanatoasa – sedentarism.

Somnul insuficient sau de proasta calitate conduce la cresterea inflamatiei in corp, ceea ce poate afecta vasele de sange si arterele. Inflamatia cronica este un factor de risc pentru ateroscleroza si alte boli cardiovasculare.

Lipsa de somn poate perturba reglarea apetitului si a metabolismului, ducand la cresterea in greutate si la aparitia obezitatii.

Monitorizarea tensiunii arteriale si controalele de rutina

Hipertensiunea arteriala este considerata un „ucigas tacut” deoarece boala este cel mai adesea silentioasa, nu prezinta simptome vizibile in fazele incipiente. Hipertensiunea nediagnosticata si netratata este asociata riscului crescut pe termen lung, de aparitie a mai multor afectiuni severe si complicatii de tipul AVC-ului, infarctului miocardic.

In aceste conditii, masurarea tensiunii arteriale (afla mai multe despre valori normale tensiune arteriala si puls) este esentiala pentru depistarea hipertensiunii intr-un stadiu incipient, cand este mai usor de tratat.

Controalele de rutina si efectuarea analizelor uzuale de sange reprezinta o parte importanta din preventia primara a bolilor de inima. In cadrul consultului de specalitate, medicul poate identifica factorii de risc care contribuie la dezvoltarea bolilor de inima. Depistarea timpurie a acestor afectiuni inseamna pentru pacient instituirea tratamentului adecvat in timp util, prevenirea complicatiilor, evitarea costurilor asociate formelor acute de boala si complicatiilor, precum si mentinerea calitatii vietii.