24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Carmen Orban, consilier de stat în cadrul cancelariei prim-ministrului, a declarat miercuri că încă există cazuri în care pacientul are grija achiziţionării medicaţiei, iar profesioniştii din sistem se mai confruntă cu situaţii în care înlocuiesc schemele de tratament din cauza lipsurilor.
Carmen Orban a subliniat că politica naţională a medicamentului trebuie să aibă în vedere accesul pacienţilor la aceste produse într-un mod nediscriminatoriu şi în timp util.
„Am atras atenţia şi cu altă ocazie că încă avem cazuri în care pacientul are grija achiziţionării medicaţiei şi nu primeşte la timp medicaţia, iar profesioniştii din sistem încă se confruntă cu situaţii, punctuale, ce-i drept, în care înlocuiesc schemele de tratament din cauza lipsurilor. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să căutăm soluţii pentru aceste probleme cu care ne confruntăm de ceva vreme. Este adevărat că în ultima vreme sunt din ce în ce mai puţine astfel de cazuri”, a spus ea, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Carmen Orban a mai precizat că pentru asigurarea accesului la medicamente generice este necesară „regândirea politicii medicamentului pe baze durabile şi predictibile, astfel încât riscul dispariţiei de pe piaţă a unor medicamente să se reducă”. În paralel, trebuie continuată, în mod constant, extinderea listei de medicamente compensate cu medicamente inovative „pentru creşterea accesului” pacienţilor la terapii de ultimă generaţie, a spus ea.
„În opinia mea, anul viitor avem oportunitatea de a schimba ceva la nivel european. Avem şansa de a participa activ cu observaţii şi propuneri concrete la definirea pachetului farmaceutic european, care reprezintă noul cadru legislativ la nivel european pentru politica medicamentului. Este vital pentru România să susţină o abordare care în final să ducă la punerea pe piaţă şi la aprovizionarea cu medicamente adecvată în toate statele membre, astfel încât accesul la tratamente să se realizeze fără discriminare pentru toţi cetăţenii UE. Cetăţenii noştri au aceleaşi drepturi ca cei europeni şi asta trebuie să se reflecte şi în accesul la tratamente într-un mod care să corespundă tuturor cerinţelor”, a spus ea.
Carmen Orban a declarat că România are obligaţia să colaboreze cu toate celelalte state membre în vederea stabilirii unei liste de medicamente esenţiale care să fie „atent monitorizată pe întreg lanţul de aprovizionare”. În opinia sa, o astfel de măsură poate prezenta o soluţie unitară pentru preîntâmpinarea unor viitoare crize de medicamente şi asigurarea accesului pe întreg teritoriul UE.
„Pandemia recentă, prin care am trecut, ne-a învăţat o lecţie importantă. Este vital să avem la îndemână medicamentele şi produsele noi, cu materie primă care să fie la îndemână, în toate statele europene. Ca urmare, sunt necesare măsuri pentru deschidere, relocarea de noi linii de fabricaţie pentru medicamente critice, materii prime şi ingredientele intermediare, în special pentru care UE depinde în totalitate de o ţară sau de un număr limitat de producători. Aceasta poate reprezenta un factor cheie care să asigure pe termen lung necesarul de medicamente la nivel european şi naţional”, a spus Orban.
Consilierul prezidenţial Diana Loreta Păun a declarat că implicarea mediului farmaceutic într-un dialog deschis şi constructiv reprezintă „un pas esenţial” în identificarea soluţiilor menite să asigure accesul pacienţilor români la tratamente adecvate. Potrivit acesteia, contextul actual este „plin de provocări”, în care criza economică, dinamica geo-politică, conflictele armate şi crizele umanitare exercită o presiune semnificativă” asupra unui sistem de sănătate deja subfinanţat”. De asemenea, şi-a exprimat încrederea că pachetul farmaceutic european va aduce „oportunităţi semnificative” pentru îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate ale populaţiei.
„Subliniez importanţa investiţiei în sănătate, ca pre-condiţie esenţială pentru dezvoltare şi pentru o societate sănătoasă. Inovaţia în domeniul sănătăţii joacă un rol crucial în urmărirea acestor direcţii, iar parteneriatele între stat, academie şi mediul de business sunt esenţiale pentru stimularea transferului inovaţiei în practica medicală. Prin colaborarea strânsă dintre aceste entităţi putem crea un mediu propice pentru progresele din domeniul medical şi pentru asigurarea unei asistenţe medicale de calitate”, a spus ea.
Preşedintele ARPIM, Cecilia Radu, a declarat că în România industria farmaceutică contribuie ca valoare adăugată brută cu peste 1 miliard de euro la economie, din care 700 de milioane sunt taxe şi contribuţii specifice sectorului, cum ar fi taxa clawback sau contractele cost/volum, şi la crearea a peste 11.000 de locuri de muncă direct şi indirect. Ea şi-a exprimat speranţa ca referirea la „medicamentele salvatoare de vieţi sau care îmbunătăţesc major calitatea vieţii” să nu mai fie făcută în termeni de cost, ci în primul rând în termeni de valoare. În acest sens, a precizat că înainte de 2009, supravieţuirea la cinci ani, în cel mai agresiv cancer de piele, era de aproximativ 5%. După introducerea imunoterapiilor şi a terapiilor ţintite, ea a crescut la 50%. Totodată, în ce priveşte hepatita C, introducerea terapiilor interferon free a dus la rate de succes de peste 95%.
„73% din creşterea speranţei de viaţă între 2000-2009 se datorează inovaţiei farmaceutice. S-au făcut multe progrese în ultimii doi ani privind accesul la inovaţie, dar această abordare trebuie să continue şi să se îmbunătăţească dacă vrem ca succesele înregistrate până acum să nu fie doar unele de moment”, a spus ea. AGERPRES
