Matreata reprezinta o forma usoara a dermatitei seboreice, o patologie cu implicatii imune ale carei forme severe necesita adresarea catre medicul dermatolog pentru administrare de tratament specific. In majoritatea situatiilor insa, matreata dispare dupa utilizarea sampoanelor antimatreata si nu necesita tratament dermatologic special.

Scalpul si zona sprancenelor reprezinta zonele cele mai predispuse la aparitia matretii, dar afectiunea se poate manifesta si la nivelul fetei, al toracelui anterior si zonei pubiene, in special la persoanele cu dermatita atopica.

Matreata – cauze si factori de risc

Matreata constituie o afectiune de cauza multifactoriala la a carei aparitie contribuie:

• Pielea cu tendinta de ingrasare, predispusa la iritatii
• Pielea uscata
• Infectia cu ciuperca Malassezia, o specie de levura care se regaseste in mod fiziologic la suprafata pielii, insa in anumite conditii favorizante, poate substitui flora tegumentara, determinand aparitia de patologii specifice ale pielii
• Dermatita de contact dezvoltata ca urmare a utilizarii anumitor produse de ingrijire a parului
• Anumite afectiuni ale pielii de tipul psoriazisului si a eczemei
• Fluctuatiile hormonale fiziologice specifice pubertatii si perioadei de sarcina
• Aportul alimentar insuficient de vitamine (vitamina B3, B6) si minerale (zinc)

Factorii de risc care contribuie la aparitia matretii scalpului sunt reprezentati de:

• Varsta – matreata afecteaza mai frecvent persoanele tinere. Formele severe pot persista pana la varsta adulta fiind dificil de tratat.
• Apartenenta la sex – matreata reprezinta o afectiune dermatologica mai frecvent intalnita la persoanele de sex masculin
• Anumite patologii are afecteaza buna functionare a sistemului imun
• Dieta bogata in grasimi saturate si dulciuri, excesul de lactate si alcool.

Tipuri de matreata

In functie de cauzele care ii favorizeaza aparitia, matreata poate fi de mai multe tipuri si anume:

• Matreata care apare pe fondul unui scalp uscat
• Matreata datorata excesului de sebum
• Matreata fungica determinata de infectia cu diferite specii de Malassezia: M. globosa, M. resticta, M.obtuse, M.sloofiae, M.sympodialis, M. furfur si M. pachydermatis
• Matreata care se manifesta in contextul unei dermatite seboreice
• Matreata asociata psoriazisului.

Matreata uscata

Acest tip de matreata apare la persoanele cu piele sensibila care prezinta tendinta de uscare si exfoliere dupa expunerea la temperaturile scazute ale sezonului rece sau la utilizarea de produse cosmetice agresive cu pielea (sampoane pentru par gras, vopsea de par, oxidant pentru decolorarea firului de par). Principalele manifestari care insotesc acest tip de matreata sunt reprezentate de:

• Senzatia de mancarime la nivelul scalpului
• Suame de culoare alba sau sidefie
• Piele „care strange”.

Matreata grasa

In ultima perioada se observa o crestere a utilizarii sampoanelor uscate (mai ales de catre persoanele de sex feminin) in detrimentul celor clasice care necesita clatire, la recomandarea stilistilor care sustin efectul benefic al sebumului asupra firului de par. Din nefericire, acumularea sebumului si a detritusurilor celulare (celule moarte) la suprafata scalpului favorizeaza cresterea si dezvoltarea fungilor de tipul Malassezia implicati in aparitia matretii, dar si al altor afectiuni dermatologice de la nivelul scalpului.

Sebumul produs de glandele sebacee de la nivelul pielii reprezinta principalul substrat energetic pentru speciile de Malassezia implicate in aparitia dermatitei seboreice, foliculita si matreata. In anumite situatii, Malassezia poate forma biofilme la suprafata tegumentului datorita capacitatii crescute de adeziune a coloniilor de levuri atat intre ele, cat si la nivelul tegumentului. Spre deosebire de matreata uscata, forma uleioasa asociaza alaturi de prurit (mancarimi) la nivelul scalpului, o tendinta de ingrasare a parului si scuame de culoare galbena.

Cum ne poate ajuta dermatologul?

Diagnosticul matretii este stabilit de catre medicul dermatolog cu ajutorul anamnezei si al examenului clinic al pacientului care in anumite situatii poate include utilizarea unei lampi UV pentru evidentierea colonizarii scalpului cu Malassezia. Medicul dermatolog poate exclude alte afectiuni care evolueaza similar din punct de vedere dermatologic cu matreata, prin intermediul anumitor investigatii specifice pentru depistarea dermatitei atopice, dermatitei seboreice sau a psoriazisului.

Medicul dermatolog poate recomanda pacientului sa utilizeze anumite sampoane de curatare si solutii pe baza de acid salicilic (agent keratolitic care diminueaza adeziunea celulara a corneocitelor), sulfura de seleniu (efect keratolitic si antimicrobian) sau ketoconazol (antifungic) pentru diminuarea proceselor de exfoliere de la nivelul scalpului determinate de Malassezia.

In anumite situatii, matreata poate necesita administrarea de tratament medicamentos sub forma de solutii pentru scalp cu hidrocortizon care amelioreaza disconfortul generat de prurit, eritemul si inflamatia tegumentului afectat, avand in acelasi timp si efect antiproliferativ. Unguentele pe baza de corticosteroizi si neomicina de tipul Fluocinolonului trebuie utilizate cu prudenta pentru perioade limitate de timp in conformitate cu recomandarile dermatologului datorita efectelor adverse neplacute pe care le poate asocia acest tip de tratament.

Cazurile severe de matreata care nu raspund favorabil la tratamentul corticoid pot fi tratate la recomandarea medicului dermatolog cu inhibitori de calcineurina (tratament cu efect imunosupresiv) sub forma de unguent.

Alte afectiuni ale scalpului

Diagnosticul diferential intre matreata, dermatita seboreica, dermatita atopica, psoriazis, pitiriazis rozat, sindrom Sezary sau o eventuala eruptie tegumentara postmedicamentoasa este efectuat de catre medicul dermatolog cu ajutorul biopsiilor tegumentare prelevate de la nivelul pielii afectate.

In functie de aspectul histopatologic al probei recoltate, medicul poate confirma sau exclude diagnosticul de matreata si in consecinta, poate elabora o schema de tratament individualizata, in functie de particularitatile cazului adresat.

Matreata constituie o afectiune dermatologica cu numeroase implicatii psihice, profesionale si sociale care poate favoriza aparitia scaderii stimei de sine prin stigmatizare si excluderea de la nivelul comunitatii. Prezentarea din timp la medicul dermatolog previne aparitia neplacerilor cauzate de matreata si a cheltuielilor inutile pentru achizitionarea de solutii comerciale ineficiente sau nepotrivite care nu remediaza aceasta afectiune.