S-au selectat pentru analiză și includere următoarele rankinguri internaționale: Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare); Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare); Leiden Ranking/CWTS (cercetare); Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU (cercetare); Universities Ranking/QS (educație și cercetare); (6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare); Times Higher Education – World University Rankings/THE – Times (educație și cercetare); University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare); Best Global Universities Rankings/U.S. News (cercetare).

Metarankingul Universitar 2023

1. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
2. Universitatea din București
3. UMF „Carol Davila” București
4. Universitatea Politehnica București
5. UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
6. Universitatea „Transilvania” din Brașov
7. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
8. Universitatea de Vest din Timișoara
9. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
10. Academia de Studii Economice din București
11. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
12. Universitatea Politehnica Timișoara
13. UMF „Grigore T. Popa” din Iași
14. Universitatea din Oradea
15. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
16. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
17. UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș
18. USAMV din Cluj-Napoca
19. Universitatea din Craiova
20. UMF „Victor Babeș” Timișoara
21. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
22. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
23. Universitatea „Ovidius” din Constanța
24. Universitatea „Titu Maiorescu” din București
25. Universitatea Maghiară „Sapientia” din Transilvania
26. Universitatea din Pitești
27. USAMV din București
28. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
29. Universitatea Tehnică de Construcții București
30. Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Scurt istoric al Metarankingului Universitar

În 2016, sub egida Ministerului Educației și Cercetării, un grup de experți coordonat de prof. univ. dr. Daniel David, atunci consilierul pentru cercetare al ministrului, a elaborat cu consultanță internațională metodologia Metarankingului Universitar. Ideea principală era să se combine riguros performanța universităților românești în clasamente internaționale de prestigiu, pentru a se înțelege performanța acestora dincolo de variațiile performanței, unele potențial întâmplătoare, în diferite clasamente individuale și pentru a se susține apoi politici academice bazate pe dovezi (inclusiv servind drept indicator-reper). Metarankingul Universitar a generat inițial dezbateri pro și contra la lansare, dar în final, de-a lungul anilor, s-a impus ca un mecanism de referință în spațiul academic și public românesc.

Între 2017–2021, Metarankingul Universitar a fost publicat de diverși coautori inițiali sub egida Asociației Ad Astra a Cercetătorilor Români.

În 2021, noul ministru al educației a inițiat un Metaranking paralel – Metarankingul Național –, cu o altă metodologie , receptat inițial, așa cum s-a întâmplat și cu Metarankingul Universitar din 2016, mai critic sau mai nuanțat de unii experți în domeniu, mai ales prin raportare la clasicul deja Metaranking Universitar.

Din 2022, Metarankingul Universitar este publicat sub egida Centrului Qualitas din Universitatea Babeș-Bolyai, cu o echipă de experți interni și externi.