Organizaţia Naţiunilor Unite, prin statele membre, marchează pe 18 decembrie Ziua Internaţională a Migranţilor, pentru a recunoaşte eforturile, contribuţiile şi drepturile acestora.
„În evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări se aflau, la sfârşitul lunii noiembrie, 200.798 de cetăţeni străini cu un drept de şedere valabil la data de referinţă. Dintre aceştia, 69% proveneau din state terţe, în timp ce 30% erau din statele membre UE şi SEE, iar 1% din Regatul Unit”, informează un comunicat al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) remis, luni, AGERPRES.
Totodată, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie, specialiştii în domeniul azilului au asigurat participarea la programul de integrare pentru 1.457 de persoane cu o formă de protecţie şi a altor categorii.
„În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială)”, arată sursa citată.
Ziua Internaţională a Migranţilor a fost proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 4 decembrie 2000, în contextul numărului foarte mare şi în continuă creştere al acestora, dar şi pentru a atrage atenţia asupra dificultăţilor cu care ei se confruntă în ţările de origine sau în ţările gazdă.
„IGI asigură un tratament echitabil al imigranţilor şi integrarea armonioasă a acestora în societatea noastră, având şi atribuţia de a oferi, prin structurile sale regionale, servicii specifice în vederea facilitării integrării în societatea românească diferitelor categorii de străini”, transmite comunicatul.
Măsurile prevăzute de lege se referă, pe de o parte, la facilitarea accesului la o serie de drepturi economice şi sociale, cum ar fi dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, dreptul la educaţie, dreptul la asistenţă medicală şi asistenţă socială, iar, pe de altă parte, derularea de programe de integrare – activităţi specifice de orientare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române. AGERPRES