„Ştim că începem anul cu o creştere moderată, unele veşti bune de pe piaţa muncii dar cu preocupări crescute cu privire la riscurile care au legătură cu tensiunile geopolitice, în special cu ce se întâmplă în Marea Roşie”, a declarat Paolo Gentiloni înaintea unei reuniuni a Eurogrupului.
„Pentru moment, ce se întâmplă în Marea Roşie nu pare să aibă consecinţe asupra preţurilor la energie şi a inflaţiei, dar cred că trebuie să monitorizăm îndeaproape situaţia pentru că aceste consecinţe ar putea să se materializeze în săptămânile următoare”, a adăugat Gentiloni înaintea reuniunii la care ar urma să fie discutate perspectivele economice pentru 2024.
Atacurile asupra rutelor maritime din Marea Roşie vin într-un moment dificil pentru zona euro care se confruntă cu faptul că Produsul Intern Brut al Germaniei, principala sa economie, s-a contractat cu 0,3% anul trecut, după un avans de 1,8% în 2022.
Preşedintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, estimează că economia zonei euro va înregistra o creştere de aproximativ 1% în acest an, pe măsură ce se va confrunta cu efectele inflaţiei persistente şi războiului din Ucraina. „Atunci când mă uit la 2024, cred în continuare că economia zonei euro rezistă cu bine în contextul unor astfel de provocări. Chiar dacă o creştere de 1% este una mai mică decât mi-aş dori să văd, este totuşi vorba de o creştere care vine în pofida tuturor provocărilor”, a declarat Donohoe la Bruxelles.
Orice impact al atacurilor din Marea Roşie asupra inflaţiei ar putea agrava aceste prognoze şi ar putea determina Banca Centrală Europeană să amâne momentul în care va începe să reducă dobânzile. În prezent, gardienii euro urmează o politică de expectativă pentru a vedea cum afectează economia cele 10 majorări consecutive ale creditului adoptate de la mijlocul lui 2022. AGERPRES