Salvaţi Copiii România va extinde programul de combatere a mortalităţii infantile pe două paliere majore: accesul la servicii medicale în timpul sarcinii pentru gravidele din comunităţi vulnerabile şi cele minore şi dotarea urgentă cu aparatură medicală a maternităţilor şi secţiilor de neonatologie şi Terapie Intensivă neonatală din ţară.
Potrivit unui comunicat al acestei organizaţii transmis, marţi, AGERPRES, anul trecut fondurile colectate prin mecanismul de redirecţionare a 3,5% din impozitul pe venit au fost de 261.600 de euro, care s-au transformat în echipamente performante, precum: două ecografe, un aparat de mixare a soluţiilor, două pulsoximetre şi o hotă de flux laminar pentru monitorizarea şi tratarea nou-născuţilor prematur sau cu patologii medicale severe.
Dintre cele 1.253 de decese înregistrate la copiii sub 5 ani în 2022, majoritatea covârşitoare sunt la copiii sub un an – 1.014, malformaţiile congenitale şi bolile aparatului respirator reprezentând principalele cauze.
Aproape 34,7% dintre copiii care au decedat în primul an de viaţă au avut ca principală cauză de deces afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală, 25,5% au decedat în urma malformaţiilor congenitale, deformaţiilor şi anomaliilor cromozomiale şi 23,3% ca urmare a unor boli ale aparatului respirator.
Cu toate că România înregistrează un număr mare de mame minore, jumătate dintre gravidele minore din mediile rurale defavorizate din România nu au fost în timpul sarcinii la niciun control ginecologic şi nu au făcut ecografiile recomandate, arată datele Salvaţi Copiii România. În mediul rural, rata mortalităţii infantile este mult peste cea din mediul urban – 6,5 faţă de 4,2 la mia de copii născuţi vii (Institutul Naţional de Statistică 2021), cauzele majore fiind accesul îngreunat la servicii medicale şi slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor medicale.
Distribuţia unităţilor medicale şi a medicilor în România este inegală între zonele rurale şi cele urbane, iar numărul de medici de familie scade constant în rural. Doar 47% dintre localităţi au suficienţi medici de familie şi 328 de comune nu au medic de familie. AGERPRES