24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea USR şi Forţa Dreptei în legătură cu Legea de aprobare a OUG 73/2023 privind unele măsuri bugetare.
Într-un comunicat transmis AGERPRES, Curtea arată că a reţinut că nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât justificarea urgenţei reglementării a fost făcută în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, iar Guvernul este cel care conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
„Aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar pe calea controlului parlamentar. Aşadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere, forul legislativ având competenţa de a cenzura ordonanţa de urgenţă a Guvernului, atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii”, se precizează în comunicatul CCR.
Totodată, Curtea spune că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 135 şi ale art. 137 din Legea fundamentală, întrucât legiuitorul a instituit două tipuri diferite de finanţări aflate la dispoziţia Guvernului, cu destinaţii diferite.
Astfel, explică instanţa constituţională, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar (art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice), în vreme ce Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului este cel care se repartizează pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate (art. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002).
„Nici Constituţia şi nici jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional nu impun Guvernului să aleagă între accesarea sumelor aflate în Fondul de rezervă bugetară şi rectificarea bugetară, esenţial fiind ca măsura să fie adoptată de Guvern prin proiecte de lege sau prin acte normative cu putere de lege, supuse ulterior analizei Parlamentului, care se va pronunţa în sensul aprobării sau respingerii iniţiativei legislative ori a ordonanţei, după caz, controlând, astfel, actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunităţii intenţiei/actului de legiferare. Alegerea uneia sau alteia dintre cele două surse de finanţare aflate la dispoziţia Guvernului este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern”, arată CCR. AGERPRES
