APIA amână cu cel puţin două săptămâni startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată 2024

Startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată 2024 se amână cu cel puţin două săptămâni, timp în care se se aşteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiţionalitatea pentru GAEC 7 şi GAEC 8, informează joi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

„În acest moment se modifică legislaţia europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se aşteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiţionalitatea pentru GAEC 7 şi GAEC 8. Ulterior, legislaţia naţională se va aproba în sensul celor stabilite în legislaţia europeană. Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, APIA amână termenul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 în funcţie de calendarul stabilit pentru aprobarea tuturor actelor normative”, se spune într-un comunicat remis AGERPRES.

Reprezentanţii APIA susţin că amânarea startului Campaniei de primire a Cererilor de Plată va fi de cel cel puţin două săptămâni.

„Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăţi în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024”, a declarat directorul general al APIA, Cornel Turcescu.

Conform instituţiei, APIA a pus la dispoziţia fermierilor români aplicaţia IPA Online, prin care aceştia pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, fără a avea posibilitatea de a închide cererile şi a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024.

Comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a transmis pe 26 februarie, în Consiliul Agricultură şi Pescuit, că există posibilitatea de a face „modificări limitate şi ţintite” în actele legislative de bază din actuala Politică Agricolă Comună (PAC) 2023 – 2027, în urma „numeroaselor solicitări” venite din partea statelor membre, inclusiv din partea României.

„Comisarul european a anunţat că a luat act de multele solicitări venite din partea statelor membre, inclusiv de cele prezentate deja de România, în ceea ce priveşte modificările aduse la actele legislative de bază din actuala Politică Agricolă Comună, dar şi că vor exista nişte modificări limitate şi ţintite în acest regulament. Cred că este o reuşită a României, pentru că este pentru prima oară când se modifică regulamentul de bază în primul an de PAC”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care se află la Consiliul Agricultură şi Pescuit de la Bruxelles.

Potrivit sursei citate, oficialul european a subliniat că va analiza revizuirea standardelor de mediu GAEC 6, GAEC 7 şi GAEC 8 din perspectiva reducerii poverii pe care o reprezintă pentru fermieri, dar în acelaşi timp să fie menţinute beneficiile de mediu pe care le aduc. Comisarul a mai spus că acest „exerciţiu de revizuire ţine cont de toate ideile statelor membre, inclusiv de cele prezentate de România” .

De asemenea, comisarul european a anunţat că va exista o excepţie pentru micii fermierii care deţin sub 10 hectare de la controalele privind condiţionalitatea, o excepţie pentru fermieri ecologici de la cerinţele de la GAEC 7 şi GAEC 8 şi o scutire pentru fermierii care fac obiectul controalelor de condiţionalitate de la controalele ecocondiţionalităţii, dar va exista şi mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte numărul de amendamente permise la nivelul planurilor strategice.

Decizia României privind aplicarea derogării de la prima cerinţă din standardul GAEC 8, pentru anul de cerere 2024, a fost transmisă oficial Comisiei Europene după consultările pe care le-a avut ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Ionuţ Barbu, cu mediul asociativ din sectorul agricol, a informat pe 21 februarie Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un comunicat.

Astfel, România a comunicat CE, la prima cerinţă, aplicarea derogării privind alocarea unei ponderi minime de cel puţin 4% din terenul arabil la nivel de fermă: zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă şi/sau culturilor fixatoare de azot şi/sau culturilor intermediare (secundare).

Culturile fixatoare de azot şi culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecţie a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1.

Potrivit MADR, prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii şi alţi beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerinţă a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puţin 4% din terenul arabil la nivel de fermă, optând fie pentru una dintre cele trei variante descrise anterior, fie pentru toate trei simultan.

Totodată, CE a fost notificată informal în vederea adaptării cerinţelor ecoschemei PD 04 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, cu privire la noua modalitate de aplicare a GAEC 8.

De asemenea, în marja Consiliului Agrifish din data de 26 februarie 2024, ministrul Florin Barbu va propune o modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte aplicarea unor standarde privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 7 si 8), respectiv pentru GAEC 7 se propune ca statele membre să poată excepta de la obligaţia de la acest standard exploataţiile care înfiinţează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotaţii anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înfiinţarea pe aceeaşi suprafaţă nu prezintă riscuri fitosanitare sau de agrochimice.

Pentru GAEC 8 se propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce deţin suprafeţele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloagă la nivel naţional să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă. În această manieră se asigură implicit atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menţinere a elementelor şi zonelor neproductive în scopul îmbunătăţirii biodiversităţii agricole. AGERPRES