Rusia organizează între 15-17 martie al optulea scrutin prezidenţial din istorie

În Rusia se desfăşoară între 15-17 martie al optulea scrutin prezidenţial din istorie, alegeri la care actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin, aspiră să fie reales pentru un al cincilea mandat, informează joi EFE.

Putin, care a ajuns la putere la 31 decembrie 1999, a avut patru mandate prezidenţiale cu o pauză de patru ani ca prim-ministru (2008-2012).

Având în vedere imposibilitatea de a avea mai mult de două mandate prezidenţiale consecutive, Putin a modificat Constituţia în 2020, profitând de confuzia creată de pandemia de coronavirus. Acum, va putea candida pentru a fi reales nu doar la scrutinul prezidenţial din 15-17 martie, ci şi la alegerile din 2030.

În vârstă de 71 de ani, actualul şef al statului rus nu este doar marele favorit la victorie, dar ar putea obţine cel mai mare succes electoral cu peste 80% din voturi, potrivit sondajelor.

Kremlinul ţine secret locul în care va vota Putin

Kremlinul ţine secret locul ales de Vladimir Putin pentru a vota, notează EFE.

„Vă vom informa. Votul va dura trei zile. Ca şi restul cetăţenilor, el (Putin) poate vota în oricare dintre aceste zile, vineri, sâmbătă sau duminică”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa de presă telefonică zilnică.

Joi a fost a doua zi consecutiv în care presa a încercat – fără succes – să afle planurile lui Putin pentru alegerile care iau startul vineri şi care, pentru prima dată în istoria Rusiei, vor dura trei zile.

Totodată, Rusia sărbătoreşte în aceste zile a zecea aniversare de la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea, iar Putin este aşteptat să participe luni la un miting în Piaţa Roşie pentru a marca această aniversare.

În 2000, 2004, 2008, 2012 şi 2018 Putin şi-a exercitat dreptul de vot la colegiul electoral al Academiei Ruse de Ştiinţe cu sediul pe Bulevardul Leninski din Moscova, aminteşte EFE.

La alegerile din 2018, preşedintele rus a recunoscut după vot că a votat pentru el însuşi pentru că era convins că programul său electoral este corect.

Soldaţi şi „anexaţi” fără paşapoarte

Peste 112 milioane de ruşi – 1,89 milioane în străinătate – sunt chemaţi la vot. Pentru prima dată la un scrutin prezidenţial vor vota locuitorii zonelor ocupate de armata rusă din cele patru regiuni ucrainene anexate (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).

Potrivit recensământului electoral, este vorba despre circa 4,5 milioane de alegători, care îşi vor putea exercita dreptul de vot chiar dacă nu au paşaport rusesc.

În plus, vor putea vota pe teritoriul ucrainean şi cei peste 600.000 de militari dislocaţi în cadrul a ceea ce Rusia numeşte „operaţiune militară specială”, pentru a descrie invazia asupra Ucrainei declanşată de Moscova la 24 februarie 2022.

La alegerile prezidenţiale din Rusia votează şi rezidenţii din peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia a ocupat-o şi a anexat-o ilegal în 2014.

Putin ordonă să se înregistreze o participare la vot de 75% în teritoriile ocupate, potrivit Kievului

Preşedintele rus ar fi ordonat autorităţilor impuse de Kremlin în teritoriile ocupate din Ucraina să obţină o participare la vot de 75% în zonele aflate sub controlul acestora, potrivit Serviciului de informaţii militare al Ucrainei (GUR).

Totodată, liderul de la Kremlin le-ar fi dat instrucţiuni locotenenţilor săi din teritoriile ucrainene ocupate ca rezultatele obţinute în aceste regiuni să-i ofere lui Putin o victorie cu 75% din voturile exprimate, a declarat reprezentantul GUR, Vadim Skibiţki, într-un interviu acordat portalului Kiev RBK, citat de EFE.

Skibiţki consideră că este probabil ca reprezentanţii ocupaţiei ruse din Ucraina să prezinte Kremlinului cifre de participare şi de sprijin de 85% pentru Putin pentru a-i face pe plac şefului lor.

„Aceste cifre sunt importante pentru Putin şi pentru propaganda rusă în încercarea de a demonstra sprijinul pe care îl are atât în Rusia, cât şi în teritoriile ocupate”, a apreciat reprezentantul spionajului militar ucrainean.

Reprezentatul GUR consideră că este „evident” că alegerile prezidenţiale din Rusia sunt „o farsă în plus” şi că „rezultatele sunt cunoscute dinainte la Kremlin”.

Fără opoziţie sau candidaţi pentru pace

În afară de Vladimir Putin, la alegeri vor participa doar trei candidaţi. Comunistul Nikolai Haritonov, ultranaţionalistul Leonid Sluţki şi presupusul liberal Vladislav Davankov, a căror intenţie de vot nu depăşeşte 6%.

Singurul candidat al opoziţiei, Boris Nadejdin, nu a fost înregistrat, în ciuda faptului că a strâns de două ori numărul de semnături necesare -100.000 -, din cauza unor vicii de formă.

Potrivit presei independente, administraţia prezidenţială a interzis de fapt participarea lui Nadejdin, cunoscut drept candidatul pentru pace, pentru că a fost singurul candidat care s-a opus războiului din Ucraina.

În lipsa lui Aleksei Navalnîi

Alegerile prezidenţiale vor avea loc la o lună de la moartea principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, decedat în condiţii suspecte în spatele gratiilor, situaţie pentru care familia, susţinătorii săi şi Occidentul îl acuză direct pe Putin.

Autorităţile penitenciare l-au transferat într-o colonie penală din Siberia după ce Putin şi-a anunţat candidatura, iar Navalnîi a lansat o campanie împotriva realegerii preşedintelui rus.

Înmormântarea opozantului, la Moscova, la care au participat zeci de mii de oameni, a devenit cel mai proeminent eveniment al întregii campanii electorale din Rusia.

Votul electronic, disponibil pentru o treime dintre alegătorii ruşi

Pentru prima dată, o treime dintre alegătorii ruşi – aproximativ 38 de milioane – vor putea vota electronic.

Observatorii independenţi consideră că votul electronic este, în realitate, un instrument oficial de fraudă din cauza opacităţii numărătorii, aşa cum s-a întâmplat deja la alegerile municipale din 2021.

La aceasta se adaugă şi posibilitatea de a vota pe parcursul a trei zile, o opţiune despre care opoziţia consideră că încurajează utilizarea masivă a resurselor administrative pentru a-i forţa pe ruşii care lucrează pentru stat să voteze în favoarea lui Putin.

Fără observatori occidentali

Alegerile prezidenţiale din Rusia se desfăşoară departe de privirile Occidentului. Ţara a invitat aproape 1.000 de observatori internaţionali, dar niciuna dintre organizaţiile europene care supraveghează buna desfăşurare a alegerilor de pe continentul european.

Moscova nu a invitat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), la care trebuie adăugată absenţa observatorilor de la Consiliul Europei, organizaţie din care Rusia a fost exclusă.

Toate acestea sporesc riscul ca Occidentul să nu recunoască rezultatele acestor alegeri, în conformitate cu apelurile făcute de văduva lui Navalnîi şi de cea a fostului spion rus Aleksandr Litvinenko, ucis în 2006 în Regatul Unit de serviciile secrete ruse. AGERPRES