„Este clar că abandonul şcolar şi readucerea la şcoală şi menţinerea în şcoală a mamelor minore nu poate fi doar misiunea Ministerului Educaţiei, dar avem cu siguranţă un rol important în creşterea echităţii şi incluziunii sistemului educaţional. (…) Ministerul Educaţiei intervine prin ajutor direct. Anul acesta şcolar am avut peste 700.000 de burse sociale, numărul este unul record, sunt peste 700.000 pe toate criteriile care ţin de nivelul familial, financiar, de condiţie medicală, familii mono-parentale, familii beneficiare de ajutorul social şi aşa mai depart. Mai mult decât atât, vorbim despre o extindere fără precedent a programelor cheie care, ne spun directorii de şcoli, asigură accesul copiilor fără posibilităţi la şcoală”, a declarat ministrul Deca.
Ea a subliniat că „Masă sănătoasă” este cel mai mare program pe această temă pe care România l-a avut vreodată şi că ţinta sa este includerea unui număr de 1 milion de copii.
„Primul exemplu este ‘Masa sănătoasă’ sau ‘Masa caldă’, cum o ştim cu toţii din legislaţia anterioară. Numărul de copii beneficiari în acest an şcolar mai mult decât s-a dublat. De la aproximativ 180.000, vorbim acum de peste 450.000 de copii şi acest număr va creşte până la ţinta de 1.000.000 de copii pe care o avem prinsă deja în legea învăţământului preuniversitar. Dar la acest număr, care este direct legat de programul ‘Masă sănătoasă’, se leagă numărul de copii beneficiari din şcolile care sunt parte a unui program foarte important legat de tema zilei de astăzi, şi anume programul naţional de reducere a abandonului şcolar. Este cel mai mare program pe această temă pe care România l-a avut vreodată. Constă în granturi care se dau şcolilor direct, pentru ca ele, şcolile, să decidă dintr-o listă de activităţi finanţate ce li se potriveşte comunităţii de copii pe care o au acolo. Putem să vedem finanţarea pentru masă caldă, pentru navetă, dacă este cazul, pentru consiliere, pentru excursii”, a afirmat Ligia Deca.
În privinţa reintegrării în sistemul de învăţământ a mamelor minore, ministrul Educaţiei a arătat că în Parlamentul României a fost dezbătută necesitatea acordării unei atenţii speciale acestei categorii, fiind menţionată importanţa acordării burselor pentru participarea şcolară a acestora, dar şi consiliere, flexibilizarea programului şcolar în aşa fel încât, mai ales în acea perioadă când ele sunt legate de copii sau sunt vulnerabile, să poată participa hibrid la cursuri, adică fizic sau online.
„Vorbim despre flexibilizare în ceea ce priveşte numărul de absenţe. Cred că interesul nostru este să le păstrăm în şcoală şi să păstrăm rezultatele lor în aşa fel încât să poată progresa. Vorbim despre prioritizarea lor în ceea ce înseamnă locurile în creşe şi grădiniţe, garantarea locului pentru ca ele, la rândul lor, să poată merge la şcoală şi multe alte măsuri dedicate oferirii unei şanse egale”, a arătat ministrul.
Ligia Deca a precizat că prioritatea sa a fost acordarea unei şanse fiecărui copil, atât pe considerente sociale, cât mai ales că România nu îşi mai poate permite să irosească resurse umane.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a organizat, joi, la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureş, dezbaterea publică din cadrul programului naţional pentru reducerea abandonului şcolar „Pactul Pentru Tineri”, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi UNICEF, cu susţinerea sponsorului principal OMV Petrom şi a partenerului media principal Euronews România.
Potrivit iniţiatorilor, în cadrul programului „Pactul pentru Tineri” au fost organizate 10 dezbateri publice judeţene la care au participat peste 2.500 de profesori, elevi, părinţi, reprezentanţi ai ONG-urilor, consilieri şcolari, oficialităţi interesaţi de găsirea de soluţii care să contribuie la diminuarea acestui fenomen.
Campania „Clasa M. Clasa Mamelor minore”, parte componentă a programului „Pactul pentru Tineri”, derulată în 2023, a generat conştientizare şi dezbatere la nivelul întregii societăţi, dar mai ales rezultate, acţiuni concrete menite să schimbe viitorul acestor copile devenite prea devreme femei.
„Conform raportărilor INS, România este într-un risc de sărăcie şi excluziune socială de 34%, ceea ce înseamnă că unul din trei oameni este împins la marginea societăţii de către un sistem ce nu ţine pasul cu nevoile vremurilor pe care le trăim. 85% dintre adolescentele care au devenit mame în anul 2021 provin din mediul rural. Cu alte cuvinte, din punct de vedere statistic, fenomenul care a urcat România în topul european, copii născuţi de mamele minore, se asociază, din punct de vedere statistic, cu starea de sărăcie, consilierea şi educaţia sexuală deficitară (…) Calibrăm un sistem, îl aliniem unor principii superioare, cristalizăm idei şi deschidem canale cu decidenţii, dar pentru a transforma societatea, trebuie ca fiecare entitate, fiecare organizaţie, fiecare om în definitiv, să depună efortul de a acţiona. Sistemul educaţional are nevoie de resurse materiale şi programe funcţionale, dar în spatele lor trebuie să stea o societate conştientă că este responsabilă pentru fiecare membru al său, pentru fiecare adolescent sau adolescentă”, a declarat preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.
Institutul Naţional de Statistică (INS) indică existenţa în judeţul Mureş a celui mai mare număr de mame minore, 887 de cazuri, din totalul de peste 16.821 de mame minore în România, în anul 2022.
Între speakerii conferinţei de la Târgu Mureş s-au mai regăsit preşedintele Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, Dumitriţa Gliga, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Rareş Petru Achiriloaie, subsecretar de stat Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Francisc Oscar Gal, primarul municipiului Târgu Mureş, Zoltán Soos, prefectul judeţului, Ciprian Dobre şi alţii. AGERPRES