24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Cel mai puternic RMN din lume, instalat în apropiere de Paris, a furnizat primele sale imagini ce prezintă creierul uman şi este de acum pregătit să ofere o mai bună înţelegere asupra modului în care acesta funcţionează, precum şi asupra unor boli neurodegenerative şi psihiatrice, informează AFP.
În 2021, cercetătorii de la Comisariatul pentru energie atomică şi energii regenerabile (CEA) din Franţa, situat în oraşul Saclay din departamentul Essonne, au ales să testeze dispozitivul folosind un dovleac, înainte ca autorităţile sanitare să dea recent undă verde pentru examinarea subiecţilor umani.
Pe parcursul ultimelor luni, aproximativ 20 de voluntari au putut să pătrundă în cuva aparatului, care a furnizat apoi primele imagini ale creierelor lor.
„Am obţinut un nivel de precizie care nu fusese niciodată atins până acum la CEA”, a declarat fizicianul Alexandre Vignaud, director de cercetare în cadrul CEA.
Câmpul magnetic al magnetului neobişnuit al dispozitivului atinge 11,7 T (tesla), permiţând obţinerea unor imagini de zece ori mai precise decât cele produse în prezent în spitale, unde puterea scanerelor RMN nu depăşeşte 3 tesla.
Pe ecranul lui Alexandre Vignaud, imaginile unor secţiuni ale creierului uman sunt comparate cu ceea ce s-ar fi obţinut cu un RMN de 3 tesla sau 7 tesla: „cu acest aparat, putem vedea micile vase care alimentează cortexul cerebral sau detalii ale cerebelului care erau aproape invizibile până acum”, a declarat el.
„Precizia acestor dispozitive este greu de crezut”, s-a entuziasmat ministrul francez al Cercetării, Sylvie Retailleau, într-o declaraţie pentru AFP. „Această premieră mondială ne va permite să detectăm şi să tratăm mai bine patologiile cerebrale”, a adăugat ea.
„Isolda”
Dispozitivul, un magnet de 132 de tone adăpostit într-un cilindru de 5 metri lungime şi cu aceeaşi înălţime, compus dintr-o bobină prin care circulă un curent de 1.500 de amperi, prezintă o deschizătură de 90 de centimetri prin care poate fi introdus un corp uman.
Această performanţă tehnică, rezultatul unui parteneriat franco-german, a necesitat peste 20 de ani de cercetare.
Denumit „Isolda”, aparatul RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică) este atracţia principală de la Neurospin, centrul de cercetare în domeniul imagisticii cerebrale al CEA, condus de cercetătorul în neuroştiinţe Stanislas Dehaene.
Două proiecte concurente, din Statele Unite şi Coreea de Sud, au ambiţii similare, dar nu au ajuns încă în etapa crucială a imagisticii umane.
Unul dintre obiectivele acestui RMN neobişnuit este acela de a perfecţiona înţelegerea anatomiei creierului şi a zonelor care sunt activate atunci când sunt îndeplinite anumite sarcini.
Cercetătorii ştiu deja că diferitele tipuri de imagini pe care oamenii sunt capabili să le recunoască (un chip, un loc, un cuvânt…) activează regiuni distincte ale cortexului cerebral.
Cu ajutorul RMN-ului de 11,7 T, „vom putea înţelege mai bine relaţia dintre structura şi funcţiile cognitive ale creierului, atunci când citim o carte sau facem un calcul mintal, de exemplu”, a declarat Nicolas Boulant, director de cercetare la CEA şi coordonator ştiinţific al proiectului.
Diagnosticare precoce
Aparatul va putea fi folosit, de asemenea, la elucidarea mecanismelor care acţionează în bolile neurodegenerative (cum ar fi Parkinson sau Alzheimer) sau în tulburările psihiatrice (depresie, bipolaritate, schizofrenie, etc.)
„Ştim, de exemplu, că o zonă în special – hipocampul – este implicată în maladia Alzheimer, aşa că sperăm să reuşim să înţelegem organizarea şi funcţionarea celulelor din această parte a cortexului cerebral”, a explicat Anne-Isabelle Etienvre, directoarea departamentului de cercetare fundamentală din cadrul CEA.
Cercetătorii speră, de asemenea, să poată cartografia distribuţia unor medicamente, cum ar fi litiul, utilizat în tratamentul tulburărilor bipolare.
Câmpul magnetic foarte puternic al aparatului va permite identificarea structurilor cerebrale vizate de litiu la pacienţi şi va face distincţia între cei care răspund mai bine şi cei care răspund mai puţin bine la tratament.
„Dacă înţelegem mai bine aceste boli cu impact puternic, ar trebui să le putem diagnostica mai devreme şi să le tratăm mai bine”, a spus Anne-Isabelle Etienvre.
„Isolda” va rămâne dedicată cercetării fundamentale timp de mai mulţi ani. „Aparatul nu este destinat să devină un instrument de diagnostic clinic, dar sperăm că noile cunoştinţe ce vor fi astfel dobândite vor putea fi aplicate mai târziu în spitale”, a subliniat Nicolas Boulant.
Noi voluntari sănătoşi ar trebui să fie recrutaţi până la sfârşitul verii din acest an. Creierele pacienţilor bolnavi însă, nu vor fi studiate decât peste câţiva ani. AGERPRES
