24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
S-au înregistrat 247 de voturi „pentru”, un vot împotrivă şi doi parlamentari nu au votat.
În document se aminteşte că, în urmă cu 20 de ani, la 29 martie 2004, România a devenit membru al Alianţei Nord-Atlantice, cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar marcarea celor două decenii de la aderarea României la NATO precede aniversarea a 75 de ani de la semnarea Tratatului de la Washington.
„Acest moment a fost definitoriu după cel de-al Doilea Război Mondial, prin rolul său de afirmare a unităţii spiritului de apărare comună cu scopul de a prezerva democraţia şi valorile ei, şi de descurajare a izbucnirii conflictelor care, timp de secole, au măcinat continentul european. Celebrarea a 75 de ani de NATO are loc în contextul în care spectrul războiului planează din nou asupra Europei, odată cu declanşarea războiului de agresiune ilegitim, ilegal şi nejustificat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Agresiunea rusă din Ucraina a demonstrat, odată pentru totdeauna, că Federaţia Rusă dispreţuieşte multilateralismul, principiile fundamentale ale Dreptului Internaţional şi ordinea internaţională bazată pe reguli, drepturile omului şi arhitectura internaţională de securitate construită prin eforturi conjugate timp de mai bine de jumătate de secol”, se subliniază în documentul care a fost citit în plen de deputatul PSD Andi Cristea.
Potrivit declaraţiei, în cele două decenii de apartenenţă la NATO, România a confirmat rolul său important în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii, ca membru NATO.
„În ultimii ani, ordinea internaţională bazată pe reguli este profund contestată de actori statali şi non-statali, atât prin mijloace convenţionale, cât şi prin mijloace asimetrice şi hibride, care ţintesc fibra democratică a societăţilor şi urmăresc să creeze diviziuni. Mediul global de securitate se află într-un punct de inflexiune, pe fondul unor conflicte armate internaţionale, regionale şi locale, agravate de factori multiplicatori precum schimbările climatice, presiunea economică şi socială sau utilizarea cu scopuri maligne a tehnologiilor emergente şi disruptive”, se mai arată în declaraţie.
Pe parcursul ultimilor 20 de ani, NATO a fost mai puternică alături de România, iar România a crescut împreună cu NATO, în cadrul unui proces de continuă transformare şi consolidare a eforturilor de apărare pentru a combate ameninţările de securitate în continuă evoluţie, se subliniază în declaraţia Parlamentului.
Aniversarea a 20 de ani de apartenenţă la NATO prezintă oportunitatea unui bilanţ de etapă al îndeplinirii unui obiectiv major al politicii externe a României de după 1989: ruperea definitivă de moştenirea totalitarismului şi revenirea la familia democraţiilor europene şi euroatlantice. În acelaşi timp, consacră voinţa, angajamentul şi determinarea României de a face parte din grupul statelor democratice care îşi apără securitatea şi democraţia în cadrul unei comunităţi fondate pe valori comune.
„Aderarea la NATO a crescut rolul şi profilul României ca actor în domeniul apărării cu contribuţii semnificative la nivel regional şi global, prin participarea la un număr important de misiuni şi operaţii NATO alături de Aliaţi şi parteneri. Asumarea rolului de stat-pivot, precum şi a celui de furnizor de securitate în cadrul arhitecturii transatlantice de securitate a condus la maturizarea edificiului naţional de apărare şi a conferit un grad crescut de responsabilitate atât în ceea ce priveşte propria securitate, precum şi securitatea Aliaţilor. Onorarea de către România a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare reprezintă un reper important din această perspectivă. Astfel, notăm crearea, alături de Polonia a formatului de consultări consolidate între Aliaţii de pe Flancul Estic al NATO, Bucureşti 9, dar şi a trilateralei pe probleme de securitate România-Polonia-Turcia. Eforturile României pentru descurajare şi apărare s-au tradus printr-o continuă îmbunătăţire a înzestrării şi prin angajamentul privind cheltuielile de apărare, dar şi prin eforturi conceptuale”, se mai menţionează în declaraţia adoptată de Parlament.
În eforturile sale în domeniul securităţii şi apărării, ţara noastră a fost în permanenţă însoţită de ceilalţi Aliaţi, a căror solidaritate s-a manifestat pe tot parcursul acestor 20 de ani şi cu cea mai mare intensitate în momentele de cumpănă ale securităţii ţării noastre. Astfel, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, cea mai mare criză de securitate în zona euroatlantică cel puţin de la căderea comunismului, NATO a decis crearea de structuri de descurajare şi apărare suplimentare, inclusiv în România, prin Grupul de Luptă condus de Franţa la care au participat şi continuă să participe şi alţi Aliaţi.
Partenerul nostru strategic, SUA, şi-a crescut, de asemenea, considerabil prezenţa militară în ţara noastră pe fondul deteriorării semnificative a mediului de securitate din vecinătatea României.
„România va continua să îşi consolideze capacităţile de apărare pe baza unui concept de securitate cuprinzător, în vederea menţinerii ordinii internaţionale bazate pe reguli. Ne vom menţine determinarea şi angajamentul pentru apărarea tuturor Aliaţilor împotriva tuturor ameninţărilor, oricare ar fi sursa acestora. De asemenea, vom continua să ne îndeplinim toate obligaţiile în ceea ce priveşte dezvoltarea propriei noastre capacităţi de apărare, ca parte integrală a angajamentelor asumate prin Tratatul de la Washington”, se subliniază în document.
Totodată, România va continua să acţioneze, de o manieră coerentă şi predictibilă, pe baza celor trei elemente definitorii ale politicii sale externe şi de securitate: apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. România îşi va intensifica, totodată, eforturile pentru consolidarea cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cu scopul de a creşte eficienţa acţiunilor celor două organizaţii şi a sprijinului reciproc.
„La 20 de ani de la aderarea României la NATO, omagiem memoria militarilor români care au făcut sacrificiul suprem în numele democraţiei, libertăţii şi drepturilor omului, în misiuni desfăşurate sub drapelul NATO. Sacrificiul acestora va rămâne mereu în memoria noastră, iar prin eforturile noastre de apărare a Alianţei şi, implicit, a teritoriului naţional, vom duce mai departe amintirea lor. Reiterăm, totodată, respectul nostru profund pentru toţi cei care au participat la misiunile asumate de România în cadrul NATO şi le mulţumim pentru serviciul lor loial şi onorant. Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie a protecţiei cetăţenilor români, care continuă să susţină într-o proporţie covârşitoare rolul determinant al NATO în mediul contemporan de securitate. Apartenenţa la NATO reprezintă, totodată, un factor de stabilitate al edificiului naţional, inclusiv în dezvoltarea democratică şi în prosperitatea economică a societăţii româneşti”, se arată în document.
De asemenea, o atenţie deosebită se va acorda, în continuare, sprijinirii Ucrainei şi Republicii Moldova.
„Este responsabilitatea noastră să continuăm să sprijinim Ucraina pentru a-şi menţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială în faţa agresorului rus şi să sprijinim aspiraţiile legitime ale altor state vulnerabile din vecinătatea noastră, ca Republica Moldova şi Ucraina, de a trăi în democraţie, securitate şi prosperitate. Într-un context de securitate în continuă schimbare, România va continua să fie avanpostul de apărare al NATO împotriva oricăror ameninţări asupra teritoriului Aliat, respectând angajamentele asumate şi depunând eforturi constante pentru apărarea valorilor comune care constituie cheia de boltă a NATO: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, se mai menţionează în declaraţia adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat. AGERPRES
