„În luna martie contrabanda înregistrează cea mai mare creştere în regiunea sud-vest, cu 6,7 puncte procentuale (pp) până la 11,9%. De asemenea, în zona de vest cu 5,8 pp, până la 14,1%. Şi în luna martie, nord-est continuă să fie cea mai afectată de piaţa neagră (21,3%, în creştere cu 2,1 pp faţă de ianuarie). Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, cea mai mare pondere o deţine în continuare duty free (peste 41%), urmată de Bulgaria, aflată în creştere semnificativă cu 7,5 pp, până la 20,5%. Pe de altă parte, ponderea produselor din Moldova scade cu 5,7 pp până la 15,9%”, a declarat Marian Marcu, director general Novel Research, citat într-un comunicat.
La rândul său, Ileana Dumitru, director pentru Relaţii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT, a menţionat că studiul consemnează un record al nivelului contrabandei în România pentru ultimii trei ani, principalele surse fiind produsele destinate duty free dovedite ca fiind contrafăcute – 41% şi produse din tutun destinate pieţei din Bulgaria – 20,5%.
„Creşterile repetate ale nivelului taxării şi scăderea puterii de cumpărare în România faţă de statele vecine precum Bulgaria determină creşteri semnificative ale interesului consumatorilor către produse mai ieftine disponibile în piaţa ilicită. Acestea sunt produse fie contrafăcute, fie pentru care nu se plătesc taxe în România, rezultatul fiind unul cert: diminuarea potenţialului de business legitim în România şi scăderea veniturilor la bugetul de stat. Susţinem cu tărie şi sprijinim eforturile concertate ale autorităţilor pentru combaterea traficului ilicit şi identificarea unor soluţii pe măsura noilor ameninţări, care să evite creşteri nedorite ale nivelului contrabandei, precum cele înregistrate în prezent”, a menţionat Ileana Dumitru.
Pe de altă parte, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, a subliniat că, din experienţa de până acum, se înregistrează majorări bruşte ale contrabandei, la fiecare salt neplanificat al accizelor.
„Anul trecut, Guvernul a decis o creştere accelerată a accizelor, mai mult şi mai repede decât prevedea calendarul abia stabilit, iar consecinţele se văd deja. Sperăm ca acest avans al comerţului ilegal să nu marcheze un trend şi să se respecte ceea ce a mai rămas din calendarul prevăzut în Codul Fiscal. Ca mari contribuabili, avem nevoie de predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă. Însă în acest an electoral se află în dezbaterea Parlamentului nu mai puţin de zece iniţiative legislative antitutun, unele dintre ele conţinând prevederi radicale care pot impulsiona contrabanda, cum ar fi interzicerea expunerii pachetelor la raft. Pentru că, pe sub tejghea, se poate vinde orice, mai ales în oraşele mici şi în mediul rural”, a precizat Gilda Lazăr.
În opinia lui Dragoş Bucurenci, director External Affairs, Philip Morris România, creşterea de peste două puncte procentuale a pieţei negre este îngrijorătoare, mai ales că depăşeşte nivelul mediu al contrabandei din Uniunea Europeană, de circa 8%, conform unui studiu al KPMG.
„În fiecare an, statele membre pierd peste 11 miliarde de euro prin contrabanda cu produse din tutun. Comerţul ilegal este un fenomen cu consecinţe grave nu doar asupra bugetului statului, este un fenomen periculos care impactează puternic şi sănătatea românilor. Ca urmare, dacă ne uităm la contextul geopolitic actual şi la perspectiva aderării la Schengen, este necesar ca rezultatele studiului Novel din luna martie să reprezinte un semnal de alarmă. Este nevoie de crearea unei strategii naţionale integrate de combatere a comerţului ilicit de mărfuri. Astfel, vom avea o coordonare eficientă a activităţilor de control organizate de instituţiile cu putere decizională în domeniu”, a menţionat Dragoş Bucurenci.
La rândul său, Enrico Ziino, Head of Corporate & Legal Affairs South East Europe, Imperial Brands, a subliniat că, în ultimele luni, presa a relatat despre capturi record, percheziţii în mai multe judeţe şi alte acţiuni de amploare de destructurare a unor grupări infracţionale.
„Cu toate acestea, pentru că eforturile autorităţilor de aplicare a legii nu au fost susţinute de o politică fiscală coerentă, contrabanda a crescut. De asemenea, schimbarea surselor de provenienţă a produselor de pe piaţa neagră, arată că reţelele de crimă organizată se adaptează rapid şi găsesc constant modalităţi de a face profit. Aceasta demonstrează că este nevoie de aceeaşi vigilenţă, şi la graniţele de nord şi nord-est, ca şi la cele din sud, sud-est şi sud-vest. Iar resursele şi energia autorităţilor trebuie susţinute de predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă, aspecte esenţiale nu doar pentru industria noastră, dar şi pentru întreg mediul de afaceri şi pentru consolidarea veniturilor bugetare”, a adăugat Ziino.
Totodată, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, chestorul de poliţie Cornel-Laurian Stoica a menţionat că Poliţia de Frontieră Română este permanent implicată în acţiuni derulate pe linia combaterii traficului cu produse de contrabandă, rezultatele obţinute fiind foarte bune.
„Astfel, în primele trei luni ale anului, în urma eforturilor susţinute ale poliţiştilor de frontieră, au fost confiscate aproximativ 600.000 de pachete cu ţigări, în valoare de peste 13 milioane lei. Tot în primul trimestru, poliţiştii de frontieră au mai confiscat 6.200 kg tutun vrac şi 47 kg tutun pentru narghilea. Poliţia de Frontieră va continua să se afle în prima linie pentru combaterea contrabandei, ţigaretele numărându-se printre cele mai traficate produse la frontierele ţării”, a spus Stoica.
Pe de altă parte, directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române, chestorul de poliţie Aurel Dobre, a afirmat că poliţiştii şi partenerii instituţionali desfăşoară permanent verificări şi acţiuni pentru combaterea contrabandei cu ţigarete.
„În primele trei luni ale anului, au fost capturate peste 4.300.000 de ţigarete şi înregistrate 120 de dosare penale, în cadrul cărora au fost cercetate 192 de persoane. Scopul nostru rămâne să prevenim şi să combatem eficient infracţionalitatea săvârşită în domeniul traficului, prelucrării şi comerţului ilegal cu ţigarete şi a altor produse din tutun, în vederea diminuării impactului negativ asupra bugetului general consolidat al statului, depistării mecanismelor de funcţionare a pieţei ilegale şi eliminării concurenţei neloiale”, a menţionat Aurel Dobre.
Anual, companiile de tutun, mari contribuabili, virează la bugetul statului peste 20 miliarde lei, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii. AGERPRES