Alergiile sunt afectiuni dobandite de-a lungul vietii ca urmare a expunerii repetate la anumiti alergeni pe fondul unui teren atopic, adica a predispozitiei genetice care favorizeaza aparitia alergiilor, asa cum sunt rinita alergica sezoniera sau dermatita atopica.

Alergenele exogene sunt substante straine care intra in organism si declanseaza reactii alergice pe fondul terenului atopic.

La persoanele la care NU exista hipersensibilitate/ predispozitie genetica individuala si/sau familiala de sensibilizare cu sintetizare de anticorpi de tip IgE la alergene exogene, NU apar manifestari clinice. Sistemul imunitar NU considera ca respectiva substanta este periculoasa pentru organism, prin urmare nu va produce anticorpi lgE pentru neutralizarea ei.

In situatia pacientilor la care exista aceasta hipersensibilitate, sistemul imun va considera polenul, o substanta inofensiva de altfel, drept un patogen si prin urmare, va incepe sa sintetizeze anticorpi care sa lupte impotriva patogenului respectiv, determinand aparitia simptomelor specifice alergiilor de sezon.

Alergia la polen – factori declansatori

Cel mai des intalniti factori declansatori ai alergiei la polen in diferite perioade ale anului sunt reprezentati in tara noastra de catre:

• Polenul arbustilor eliberat in atmosfera in perioada februarie-aprilie

• Mesteacan
• Alun
• Arin
• Fag
• Stejar

• Polenul gramineelor salbatice si al celor de cultura intalnit in perioada aprilie-iunie

• Timoftica
• Firuta
• Golomat
• Paius
• Gazon
• Grau
• Orz
• Ovaz
• Secara

• Polenul de buruieni in perioada iulie-septembrie

• Ambrozie (afla mai multe despre alergia la ambrozie)
• Macris
• Patlagina
• Urzica.

Pe langa alergenii mentionati mai sus, este bine de stiut ca exista/ au fost identificate peste 150 de proteine de polen care provoaca sensibilizare alergica.

Sensibilizarea la polen apare atunci cand subiectul inhaleaza o cantitate mare din acest alergen, cantitate ce depaseste un anumit prag. Pragul difera de la persoana la persoana in functie de:

• Predispozitia genetica
• Tipul de polen
• Alti factori de mediu – factorii de mediu pot influenta pragul de sensibilizare la polen de la o persoana la alta si includ poluarea, prezenta unor infectii virale sau bacteriene, alergiile la alte substante, expunerea la fumul de tigara si altii.

Sensibilizarea are loc de obicei la nivelul mucoasei respiratorii, unde umiditatea face ca polenul inhalat sa se hidrateze. Polenul hidratat elibereaza unele proteine ​​(printre care si alergeni de polen) care sunt identificate gresit de sistemul imunitar ca posibili antigeni, activand o reactie de hipersensibilitate mediata de IgE impotriva acestora.

Panelul de alergeni respiratori este o investigatie la indemana prin care pot fi identificate cauzele alergiilor de sezon. Testarea implica recoltarea de sange (din vena) pentru determinarea alergenilor specifici care declanseaza simptomatologia pacientului.Rezultatele investigatiei sunt interpretate in contextul clinic de catre medicul alergolog.

Alergia la polen simptome

Alergia la polen se manifesta prin urmatoarele simptome:

• Congestie nazala (nas infundat)
• Secretii apoase la nivel ocular si la nivelul nasului
• Prurit (mancarimi) nazal, ocular sau la nivelul mucoasei faringiene
• Eritem ocular
• Stranut
• Tuse.

In functie de gradul de expunere la polen, precum si de sensibilitatea individuala a pacientului, aceste simptome pot fi mai mult sau mai putin intense. Unii pacienti vor resimti mai acut simptomele, ceea ce ii va determina sa mearga la un consult de specialitate, in timp ce pentru alti pacienti simptologia este redusa ca intensitate, motiv pentru care exista riscul sa nu fie constienti de prezenta unei alergii sezoniere la polen.

De asemenea, este bine de stiut ca exista posibilitatea ca unii pacienti sa creada ca au o receala prelungita, simptomele alergiei la polen fiind similare cu cele ale unei raceli comune, precum nas infundat, secretii nazale, stranut si tuse.

Alergiile incrucisate

Sistemul imunitar al unei persoane alergice poate reactiona si la proteine similare cu cea la care este deja sensibil.

Spre exemplu, proteinele din unele fructe – pepeni sau castraveti, au o structura similara cu cele ale polenului de ambrozie, prin urmare, sistemul imun al pacientului cu alergie la polenul de ambrozie poate produce anticorpi IgE directionati si impotriva fructelor mentionate anterior, aparand astfel alergiile incrucisate (alergie la polen si alergie alimentara).

Exista mai multe studii si cercetari asupra acestor tipuri de alergii incrucisate. Se cunoaste, de exemplu, faptul ca pacientii cu alergie la polenul provenit de la mesteacan dezvolta mai frecvent reactii de hipersensibilitate la alimente ca mere, telina, morcovi si alune.

Daca in cazul copiilor alergia alimentara primara este mai des intalnita (spre exemplu cea la proteina din laptele de vaca, cunoscuta si ca APLV), la adulti, alergia alimentara este o consecinta a sensibilizarii la anumiti alergeni respiratorii, cu atat mai mult cu cat acestia nu au fost depistati, iar alergia nu este controlata.

Ce se intampla cand alergia la polen nu este controlata?

Simptomele persistene ale alergiei la polen afecteaza calitatea vietii pacientului indiferent de varsta. Totodata, aceasta poate fi responsabila de aparitia unor complicatii respiratorii, asa cum este bronsita, sau pentru cresterea riscului de infectii respiratorii. Mucoasa nazala inflamata la persoanele cu alergie la polen creeaza si un mediu propice pentru proliferarea virusurilor si bacteriilor.

Alergia la polen constituie un factor de risc in dezvoltarea altor afectiuni medicale, ca de exemplu:

• Astmul
• Sinuzita
• Otita medie
• Conjunctivita alergica
• Rinita alergica severa.

Pentru depistarea si controlul alergiilor vizita la medicul alergolog este esentiala.

Estimarile arata ca la nivel global peste 300.000.000 de persoane sufera de astm. Rinita alergica afecteaza peste 500.000.000 de persoane in intreaga lume, dintre care 200.000.000 asociaza astmul ca si comorbiditate.

Diagnosticul de alergie la polen

Diagnosticul clinic al alergiei la polen este stabilit pe baza anamnezei care indica sezonalitatea simptomatologiei si este confirmat paraclinic prin intermediul testelor cutanate pentru alergeni (teste cutanate prick sau test alergologic cutanat ori testarea Patch) cu ajutorul carora medicul specialist alergolog testeaza sensibilitatea la nivelul pielii pentru anumite extracte alergenice.

In cazul in care pacientul prezinta contraindicatie de realizare a testelor cutanate alergologice, testele sanguine pot doza nivelul seric al IgE total si suplimentar, se pot utiliza pentru realizarea de paneluri specifice de alergeni care sa cuprinda diferite tipuri de polen pentru izolarea agentului etiologic al manifestarilor alergice.

Alergia la polen tratament

Este indicat ca pacientii sa vina la consult din timp, inainte de inceperea sezonului de polen, pentru a primi tratament si astfel in sezon sa fie controlate simptomele. Forma cea mai severa a alergiei respiratorii este astmul bronsic alergic care poate sa apara in lipsa tratamentului in sezoanele de polen la pacientii alergici.

Un tratament care sa se adreseze cauzei si sa vindece alergia la polen nu exista. Tratamentul alergiei la polen este simptomatic si are ca scop ameliorarea starii generale a pacientului prin intermediul antihistaminicelor sub diverse forme: spray nazal, creme, comprimate/ capsule, siropuri (mai ales pentru copii) si picaturi oculare cu efect antiinflamator si decongestionant.

Cel mai eficient tratament al alergiei consta in inlaturarea alergenului. Cum in cazul polenului, acest lucru nu este posibil pe langa controlul simptomelor neplacute cu ajutorul antihistaminicelor, pacientii cu alergie la polen mai pot apela la:

• Aplicatii care monitorizeaza concentratia de polen din aer, astfel, atunci cand este posibil, in zilele sau in perioadele cu mari concentratii de polen pot ramane la interior.
• Folosirea unui purificator de aer cu filtru HEPA acasa.
• Inchiderea ferestrelor in intervalele in care vantul bate si evitarea plimbarilor in aer liber in zilele cu vant.
• Dupa spalarea hainelor purtate, uscarea acestora la interior. Spalarea lenjeriilor de pat o data pe saptamana, la temperatura inalta.
• Dusul inainte de somn pentru a inlatura particulele de polen ramase pe piele.
• Purtarea ochelarilor de soare si/ sau a unei palarii/ sepci in timpul plimbarilor pentru a evita contactul polenului cu ochii si parul.
• Evitarea contactului strans cu animale care petrec mult timp afara, caini si pisici fara stapan.

Imunoterapia alergen specifica (tintita) reprezinta o metoda terapeutica pentru desensibilizarea sistemului imun prin expunerea repetata la doze scazute de alergen a persoanelor alergice la polen, pe o perioada cuprinsa intre 3 si 5 ani. Mai este cunoscuta sub numele de vaccinare antialergica sau vaccin antialergic.

Perioada in care se administreaza, practic programul de vaccinare pentru modificarea raspunsului sistemului imun, astfel incat sa devina mai tolerant cu alergenii (polenul), depinde de severitatea alergiei, dar si de raspunsul fiecarui organism in parte.

Imunoterapia se poate administra sublingual (tablete) sau subcutanat (injectii). Retineti ca este important sa va consultati cu medicul alergolog cu privire la imunoterapie si daca este potrivita in cazul dumneavoastra.

Sursa: www.medicover.ro