Hipoacuzia limiteaza interactiunea sociala si oportunitatile de angajare. Deficientele auditive la bebelusi si copii cu varste mici are implicatii profunde care afecteaza dezvoltarea limbajului, succesul scolar si independenta economica in viata adulta.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (2021), la nivel global peste 1,5 miliarde de oameni sunt afectati intr-o anumita masura de pierderea auzului.

Cauzele aparitiei otosclerozei nu sunt inca complet elucidate, insa pana in prezent au fost investigați mulți factori etiologici posibili:

• Genetica
• Istoric familial de otoscleroza, pacientii cu antecedente familiale de otoscleroza prezinta un risc mai mare de a dezvolta afectiunea.
• Antigenele leucocitare umane (HLA – Human Leukocyte Antigens) – anumite variante HLA au fost asociate cu un risc crescut de aparitie a patologiei.
• Autoimuitatea – sistemul imun „ataca” propriile tesuturi care intra in componenta urechii medii, declansand remodelarea osoasa patologica.
• Unele virusuri – precum virusurile urliene (care provoaca parotidita epidemica infectioasa sau oreionul) si rubeolice ar putea declansa otoscleroza prin reactiile inflamatorii si autoimune pe care le produc.
• Inflamatia poate stimula creșterea osului in urechea medie, contribuind astfel la progresia bolii.
• Hormonii – fluctuatiile hormonale, asa cum sunt cele specifice sarcinii, au fost asociate cu remodelarea osoasa de la nivelul urechii medii.

Ratele de incidenta ale otosclerozei sunt mai mari in randul femeilor si la rasa caucaziana (alba).

Pierderea auzului – factori de risc

Capacitatea auditiva evoluleaza pe tot parcursul vietii, de la nastere si pana la varsta senectutii, fiind influentata de factorii de risc nemodificabili (caracteristici genetice), factorii biologici (problemele de sanatate, anumite patologii), factorii comportamentali (stilul de viata si factorii de mediu):

• Caracteristici genetice:

• Sindroame asociate cu pierderea progresiva a auzului, de exemplu sindromul Usher
• Mutatii genetice.

• Factori biologici:

• Infectii intrauterine (de exemplu toxoplasmoza, rubeola, virusul herpes simplex de tipurile 1 si 2)
• Morbiditati perinatale (asfixie la nastere, greutate mica la nastere, hiperbilirubinemie)
• Afectiuni medicale (otita medie, otoscleroza)
• Afectiuni cronice (hipertensiune, diabet si obezitate abdominala)
• Degenerare senzorineurala asociata varstei.

• Factori comportamentali:

• Fumat
• Deficienta nutritionala
• Medicamente ototoxice
• Traumatisme la nivelul urechii sau al capului.

• Factori de mediu:

• Expunere la zgomot/sunete puternice
• Expunere la substante chimice ototoxice de la locul de munca.

Simptome otoscleroza

Pierderea progresiva a auzului este cel mai frecvent simptom al otosclerozei. Deteriorarea acuitatii auditive are loc treptat, gradual, pana la pierderea completa a auzului. Initial, persoanele cu otoscleroza remarca faptul ca nu mai pot auzi soaptele sau tonurile joase.

Frecvent, pierderea auzului afecteaza ambele urechi, aproximativ 10 – 15% dintre pacientii cu otoscleroza prezinta afectarea auzului la o singura ureche.

Alte simptome care pot aparea in evolutia patologiei sunt:

• Probleme de echilibru
• Vertij
• Zgomote in urechi (tinitus)
• Ameteli.

Diagnosticul de otoscleroza

Daca observati o diminuare a acuitatii autiditive, adresati-va medicului ORL-ist. Pe langa examenul fizic si informatiile obtinute din anamneza, medicul poate recomanda investigatii precum:

• Teste auditive asa cum este audiograma – se foloseste testarea auzului pentru a masura capacitatea pacientului de a auzi sunete la anumite frecvente si de diferite intensitati.
• Timpanograma – evalueaza functia timpanului.
• In unele cazuri, teste imagistice, precum CT (Computer Tomografia) sau RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara) pentru a examina in detaliu oasele si tesuturile din interiorul urechii.

Tratament otoscleroza

Tratamentul otosclerozei este dictat de localizarea cresterii anormale osoase, precum si de severitatea afectiunii.

Printre optiunile de tratament disponibile se afla:

• Aparatele auditive – pentru multi pacienti utilizarea unor dispozitive auditive care amplifica sunetul sunt suficiente pentru imbunatatirea auzului.
• Interventia chirurgicala (stapedectomia) presupune ca osul mic din urechea medie afectat de otoscleroza sa fie indepartat si inlocuit cu un dispozitiv denumit proteza stapediana.
• Implantul cohlear presupune utilizarea unui dispozitiv medical implantabil pentru a trata pierderea severa a auzului. Prin intermediul implantului cohlear, structurile fiziologice ale urechii interne sunt „ocolite” si este creata o noua cale prin care vibratiile sonore sunt transmise catre creier. Otoscleroza cohleara necesita implant cohlear.

Operatia de otoscleroza

Stapedectomia este o procedura extrem de precisa care implica monitorizarea pacientului post-interventie si o perioada de recuperare ce variaza de la pacient la pacient intre cateva zile si cateva saptamani.

Daca otoscleroza afecteaza ambele urechi, interventia NU se va realiza simultan. De regula, dupa finalizarea primei interventii pacientul asteapta cel putin 6 luni pana la urmatoarea operatie.

In perioada de recuperare dupa operatia de otoscleroza este esential ca pacientul sa urmeze intocmai indicatiile medicului cu privire la igiena urechii si administrarea medicamentelor prescrise.

Dupa ce etapa de cicatrizare si vindecare este incheiata, pacientul va observa imbunatatirea auzului. Pentru stabilizarea completa a auzului sunt necesare cateva saptamani sau chiar luni de zile.

Cum putem preveni deteriorarea auzului?

Spre deosebire de alte afectiuni care vizeaza auzul, nu exista factori de risc controlabili pentru otoscleroza, prin urmare nu exista modalitati pentru a preveni otoscleroza. Unii oameni sunt mai predispusi la dezvoltatea bolii din punct de vedere genetic.

In ceea ce priveste deteriozarea auzului, sexul si rasa sunt factori de risc nemodificabili si incontrolabili, in timp ce fumatul sau ascultatul muzicii la intensitate ridicata se numara printre factorii de risc modificabili.

Printre strategiile de prevenire a deteriorarii capacitatii auditive si a hipoacuziei de-a lungul vietii se numara:

• Vaccinarea fetelor si femeilor in perioada prenatala si in cea perinatala, alimentatie materna echilibrata pe durata sarcinii si in perioada alaptarii.
• Buna igiena a urechilor

• Evitati utilizarea betisoarelor de urechi cu varfuri din bumbac, introducerea sau picurarea oricaror obiecte / lichide in ureche
• Evitati remedii si tratamente casnice pentru afectiuni obisnuite ale urechii
• Evitati sa inotati sau sa va spalati in/ cu apa murdara

• Adresati-va medicului pentru a trata infectii ale urechii si raceli obisnuite.
• Vaccinarea, identificarea timpurie si terapia medicala in cazul otitei medii pe durata copilariei si a adolescentei.
• Stilul de viata sanatos

• Alimentatie buna – reduce degenerarea senzorineurala asociata expunerii la zgomot si imbatranirii si protejeaza impotriva infectiilor purulente ale urechii care apar in copilarie (de exemplu, otita medie)
• Evitati fumatul, consumul de alcool sau abuzul de substante
• Utilizarea rationala a medicamentelor cu scopul de a preveni hipoacuzia pe fond ototoxic
• Monitorizarea audiologica a ototoxicitatii – in situatii unde medicamentele ototoxice sunt esentiale (de exemplu, managementul cancerului, tuberculozei si al altor boli), monitorizarea audiologica este vitala

• Protectia impotriva traumatismelor craniene sau a leziunilor la nivelul urechii

• Folosirea castilor de protectie cand circulati cu vehicule pe doua roti
• Evitarea palmuirii, in special peste ureche

• Auditie in conditii sigure si reducerea expunerii la sunete puternice/zgomot puternic

• Evitati expunerea la sunete puternice in medii ocupationale si recreationale (inclusiv zgomote ambientale)
• Purtati protectii auditive pentru a reduce zgomotul perceput de urechi, precum aparatori si dopuri pentru urechi
• Mentinerea volumului dispozitivelor audio personale sub 80 dB.
• Reduceti timpul petrecut in medii zgomotoase.

• Teste de control a auzului pentru nou-nascuti, bebelusi si adulti

• Identificarea timpurie a hipoacuziei si a bolilor urechii este esentiala pentru managementul eficient.

Pierderea auzului are un impact major asupra calitatii vietii. Deficientele de auzi pot conduce la izolare sociala, depresie si la dezvoltarea unor conditii medicale adiacente, ca de exemplu dementa. Orice modificare la nivelul acuitatii autiditive necesita un consult medical de specialitate. Anumite patologii ale urechii, asa cum este si otoscleroza, nu se amelioreaza si nu se vindeca de la sine fara interventie terapeutica.