24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
„Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opţiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare şi modificarea legislaţiei electorale cu foarte puţin timp înainte de alegeri. Autorităţile au organizat procesul eficient, dar comasarea alegerilor a condus la creşterea complexităţii procedurilor şi la nevoia de a elabora un număr semnificativ de decizii de interpretare a legislaţiei. Legislaţia electorală şi-a arătat limitele, iar lipsa unui Cod Electoral a fost evidentă” apreciază specialiştii Expert Forum (EFOR) în documentul dat publicităţii luni.
Comasarea alegerilor a condus la creşterea complexităţii procedurilor şi la nevoia de a elabora un număr semnificativ de decizii de interpretare a legislaţiei, a apreciat directorul executiv al EFOR, Laura Ştefan.
„Cadrul legislativ privind comasarea (alegerilor n.n.) a fost adoptat pe genunchi, avem o ordonanţa e urgenţă care a reglementat alegerile din 9 iunie, ordonanţa de urgenţă care a completat legislaţia în vigoare deja, ajungându-se la situaţii în care prevederile legale nu mai erau coerente, legate logic de prevederile din legislaţia mama, fapt care a pus pe umerii Biroului Electoral Central răspunderea de a clarifica anumite aspecte”, a spus Laura Ştefan.
Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central au organizat scrutinul în mod eficient. Chiar dacă a emis un număr mare de hotărâri pentru a uniformiza anumite aspecte ale procesului, BEC nu ar fi putut, respectând limitele atribuţiilor sale legale, să rezolve în totalitate discrepanţele dintre cele două legi electorale care nu au fost acoperite de OUG 21/2024, a apreciat Maria Krause, expert electoral, voluntar Coaliţia VotCorect.
Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 21/2024 cu mult mai puţin timp înaintea alegerilor decât prevede Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia; în plus, modificarea a restrâns reprezentarea politică, dezavantajând partidele care ar fi avut reprezentare mai crescută la alegerile locale şi partidele care nu aveau reprezentare în Parlamentul European în 2019, a mai punctat Maria Krause.
Raportorii Coaliţiei VotCorect au mai arătat că pentru alegerile locale au fost înregistraţi 207.390 de candidaţi, mai puţini decât la scrutinele din 2016 şi 2020, iar femeile reprezintă 24% dintre candidaţi. Datele au fost publicate de către BEC în format centralizat la mai bine de o săptămână de la rămânerea definitivă a candidaturilor, relevând că 467 de liste depuse pentru consiliile locale (3%) nu respectă prevederile art. 7 din Legea 115/2015, adică nu asigură reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale, regulă aplicabilă listelor care conţin mai mult de 2 persoane. Deşi nu respectă această condiţie, listele respective nu au fost declarate nule, se mai arată în concluziile monitorizării alegerilor.
Totodată, reprezentanţii coaliţiei Vot Corect au apreciat campania pentru alegerile europarlamentare ca fiind „eclipsată” de cea pentru locale.
Temele de interes european au fost absente din discursul politic, iar spaţiul rămas liber pare să fi oferit mai mult ecou discursului antieuropean suveranist al unor competitor, afirmă Septimiu Pârvu, expert în bună guvernare şi procese electorale al EFOR.
La rândul său, discursul campaniei pentru locale nu a conţinut foarte multe teme de interes pentru electorat, iar cazurile în care competitorii au recurs la atacuri la persoană şi mesaje calomnioase au fost frecvente, mai evidenţiază observatorii.
Ziua alegerilor s-a desfăşurat în general ordonat, dar complexitatea procedurilor a afectat eficienţa votării, înţelegerea procedurilor electorale de către alegători şi de către membrii secţiilor de votare şi a pus o presiune presiunea semnificativă pe membrii administraţiei electorale, se mai arată în raportul Coaliţiei VotCorect.
Problemele evidenţiate de rapoartele de observare în timpul numărării par cauzate de complexitatea procesului şi de volumul mare de muncă ce le-a revenit birourilor secţiilor de votare decât de intenţia de a vicia rezultatele.
Numărarea voturilor s-a dovedit a fi un proces dificil şi de durată; mai mulţi observatori au comentat cu privire la volumul mare de muncă şi la efortul depus de birourile electorale ale secţiilor de votare.
Observatorii au apreciat că validitatea voturilor a fost stabilită după criterii rezonabile şi aplicate în mod consecvent în 95% dintre secţiile observate, dar preşedinţii BESV au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale în 22% din cazuri, iar în 33% din cazuri membrii BESV au completat procesele verbale în alb.
Indiciile de falsificare a rezultatelor raportate de observatori au reprezentat sub 2% din totalul raportărilor, comparat cu erori procedurale importante în aproape 15%. Buletine de vot de acelaşi fel erau împăturite împreună în urnă în 10% din secţiile vizitate. În aproape 23% din raportări, persoane din afara BESV au participat la numărare.
„Principala problemă fost, cel mai probabil, complexitatea procedurilor şi complexitatea proceselor verbale Indiciile de falsificare a rezultatelor pe care le-au raportat observatorii noştri au fost sub 2% din totalul raportărilor, erorile procedural grave au fost în jur de 15%. Deci, diferenţa e foarte mare şi noi credem că într-adevăr acolo unde lucrurile nu au mers bine, (…) s-au datorat foarte mult oboselii şi s-au datorat foarte mult complexităţii procedurilor”, a declarat Maria Krause.
Cosmin Bârzan de la Centrul pentru Resurse Civice, organizaţie care a avut aproape 150 de observatori în şase judeţe din zona de Sud-Est a României, a arătat că mare parte dintre situaţiile cu care s-au confruntat în timpul desfăşurării scrutinului au ţinut de o continuare a campaniei electorale în ziua votului, de o slaba organizare a secţiilor de votare, care nu au avut suficiente formulare pentru listele suplimentare de votanţii din afara localităţii care voiau să participe la scrutinul pentru Parlamentul European.
Organizarea secţiilor de votare a fost în general bună, dar au fost observate secţii de votare aglomerate sau dezorganizate şi presiuni asupra alegătorilor. Cele mai frecvente probleme au fost cele legate de confuzia legată de modalitatea în care se votează la cele două tipuri de scrutin, precum şi cu privire la secţiile de votare în care îşi exercita dreptul de vot alegătorii. În unele cazuri, alegătorilor li s-a limitat dreptul la vot din cauza neînţelegerii procedurilor şi aplicării defectuoase a normelor legale, se arată în raportul Coaliţiei VotCorect.
„În 5% din secţiile observate materialele electorale nu au fost corespunzătoare – cele mai frecvente sesizări au fost legate de absenţa tuşierelor. Au fost semnalate nereguli generate de modul în care au fost primite buletinele de vot în mai multe secţii de votare, adică grupate pe calupuri de buletine de vot pentru aceeaşi funcţie. În acest context, au fost raportate cazuri în care alegătorii au primit mai multe buletine de acelaşi tip”, a aminitit Septimiu Pârvu.
Atmosfera a fost tensionată în 11% din secţiile de votare observate. În 6% din secţii s-au aflat persoane neautorizate, iar in 5% din secţii persoane neautorizate au intervenit în proces. În 30% din secţiile observate s-a observat aglomeraţie, au declarat observatorii scrutinului.
Autoritatea Electorală Permanentă a acreditat 102 organizaţii ale societăţii civile şi 87 observatori internaţionali reprezentând 28 de organizaţii, potrivit informaţiilor publicate pe pagina de web a instituţiei.
Din prima categorie, cinci organizaţii acreditate sunt membre ale coaliţiei VotCorect; dintre observatorii internaţionali, două organizaţii au observat în parteneriat cu Vot Corect – Promo-Lex şi European Platform for Democratic Elections, iar Election-Watch EU a avut Vot Corect ca reprezentant naţional.
Coaliţia VotCorect este formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociaţia Civica, Centrul pentru Studiul Democraţiei, Rădăuţiul Civic şi Observatorul Electoral şi au acreditat peste 800 de observatori în ţară şi străinătate, care au trimis prin aplicaţia Vote Monitor, dezvoltată de Code for Romania, informaţii din 925 secţii de votare.
În timpul votării, observatorii au fost bine primiţi şi informaţiile solicitate le-au fost puse la dispoziţie de birourile electorale în 95% din cazuri, dar au fost semnalate şi cazuri de intimidare a observatorilor, iar observatorii VotCorect au întâlnit observatori acreditaţi de alte organizaţii în 40% din secţii, se mai arată în raport.
În ce priveşte transparenţa procesului în general, a fost evaluată ca fiind bună şi foarte bună în peste 90% din secţiile vizitate în timpul votării, dar în doar 70% din cazuri la numărarea voturilor, au declarat observatorii. AGERPRES
