Logopedie – prevenirea si corectarea tulburarilor de vorbire

Intarzierile de limbaj pot reprezenta o etapa normala prin care trec unii copii in dezvoltarea lor, iar pe masura ce acestia cresc, dificultatile de vorbire sunt depasite. Cand sunt foarte mici toti copiii deformeaza cuvintele, dar in mod normal pronuntia se amelioreaza pe masura ce cresc. Exista insa si cazuri in care intarzierea limbajului este un simptom al altor probleme medicale: tulburari de comunicare, tulburari de dezvoltare, autism si altele.

Unele cuvinte sau sunete pot fi defectuos pronuntate inca multi ani de la debutul vorbirii celui mic. Poate fi vorba de o dezvoltare insuficienta a sistemului fonator (sistem respirator, laringe, cavitate faringeala, cavitate bucala, cavitate nazala etc), de anomalii dentare, dar exista si situatii in care nu poate fi depistata nicio cauza fizica. De aceste situatii se ocupa logopedia, stiinta care are ca scop prevenirea si corectarea tulburarilor de limbaj.

Tulburarile de limbaj au fost asociate in trecut unei deficiente mintale, iar persoanele care sufereau de aceste conditii erau catalogate drept retardate intelectual. Multumita progresului medicinei, aceasta catalogare a disparut din limbajul de specialitate, iar cu ajutorul logopediei, astazi se pot obtine rezultate semnificative in ameliorarea sau chiar eliminarea completa a problemelor de pronuntie.

De ce apar intarzierile in dezvoltarea limbajului?

Deprinderea vorbirii reprezinta un proces complex care implica functionalitatea creierului, genetica si factorii de mediu. Pe langa cele mentionate anterior, limbajul intarziat al copilului poate avea cauze fundamental diferite:

  • Lipsa stimularii lingvistice sau stimularea verbala insuficienta.
  • Privarea afectiva – institutionalizarea, neglijenta extrema din partea parintilor, abuz emotional.
  • Factorii de mediu – conditii socio-economice precare ale familiei, comunitati defavorizate, mediul bilingv.
  • Traumele severe – accidente, violenta domestica, abuz fizic/ sexual .
  • Dizabilitatile intelectuale – retard mintal.
  • Tulburarile neurologice – autism, epilepsie etc.
  • Leziunile traumatice la nivel cerebral.
  • Componenta genetica – familie ai carei membri au avut intarzieri de limbaj in copilarie.
  • Alte probleme medicale – deficiente de auz, prematuritate.

Avand in vedere multitudinea de cauze ale limbajului intarziat, interventia terapeutica este una individualizata, care abordeaza cauza specifica/ cauzele identificate in cazul fiecarui copil. Trebuie discutat in permanenta cu pediatrul copilului despre dezvoltarea acestuia. Pediatrul este primul specialist care cunoaste indeaproape istoricul medical al copilului. De asemenea, medicul pediatru poate formula recomandarea de consult la medicul neurolog ori poate indruma parintii catre serviciile de logopedie.

Logopedul este parte a echipei de specialisti (psihiatru pediatru, psiholog clinician, psihoterapeut comportamental). Colaborarea dintre acesti profesionisti poate asigura o abordare multidiciplinara care vizeaza atat aspectele fizice, cat si cele psihologice ale dificultatilor de comunicare.

Cum ne dam seama ca cel mic are o intarziere de limbaj?

Copilul care a implinit varsta de 2 ani si nu vorbeste – este cazul sa va adresati unui specialist.

Semne carora parintii sa le acorde atentie:

  • Copilul nu foloseste gesturi si sunete pentru a indica obiectele pe care le doreste
  • In jurul varstei de 1 an si jumatate nu a pronuntat inca primele cuvinte
  • Pronunta cateva cuvinte, dar vocabularul copilului nu se dezvolta in timp, are dificultati in a invata cuvinte noi
  • Are varsta de 2 ani si nu formuleaza scurte propozitii (spre exemplu alaturarea a doua cuvinte)
  • Intampina obstacole in a intelege ceea ce ii spun adultii, nu raspunde la cerintele parintilor
  • Are dificultati in a raspunde unor intrebarilor simple, ca de exemplu – Cine?
  • Are varsta de 3 ani si nu se exprima folosind propozitii cu grad mai ridicat de complexitate
  • Propozitiile formulate nu respecta ordinea fireasca a cuvintelor si sunt greu de inteles de catre cei din jur, mai ales daca nu sunt parintii sau persoanele alaturi de care petrece mai mult timp
  • Nu poate sa formuleze o explicatie la intrebari precum De ce?

Unele intarzieri de limbaj pot surveni in anumite contexte specifice, de exemplu la mutarea intr-o alta tara, copilul frecventeaza cresa/ gradinita unde se vorbeste o limba complet necunoscuta pentru el; copilul poate experimenta un blocaj emotional sau este posibil sa nu fi fost stimulat din punct de vedere verbal, de aici si intarzierea in achizitia limbajului. Indiferent de situatie, daca ai suspiciuni si/ sau copilul bifeaza parte din semnele mentionate anterior, discuta cu medicul copilului mai intai.

Care sunt cele mai frecvent intalnite tulburari de vorbire?

Tulburarile de limbaj intalnite frecvent la varsta prescolara si scolara sunt:

  • Vorbirea peltica (dislalia)
  • Incapacitatea de a pronunta cuvinte (alalia)
  • Vorbirea pe nas (rinolalia)
  • Balbaiala (balbismul)
  • Vorbirea precipitata cu debit mare de cuvinte sau intr-un ritm prea lent (tahilalia sau bradilalia)
  • Lipsa de sonoritate a glasului (afonia)
  • Raguseala vocala (disfonia)
  • Intarzierea in aparitia si dezvoltarea limbajului.

Tot in categoria tulburarilor de limbaj sunt incluse si tulburarile limbajului scris si citit, cum sunt dificultatile de scriere corecta (disgrafii), de citire corecta (dislexii), si de calcul (discalculii). Afla si despre tulburarile mintale diagnosticate in copilarie

Cum te poate ajuta un logoped?

In cazul in care copilul tau prezinta o intarziere a vorbirii sau defecte de pronuntie care te nelinistesc, cel mai bine este sa te adresezi unui psiholog specializat in aceste probleme.  De cele mai multe ori, cateva discutii cu un logoped, psihologul specializat in probleme ale limbajului, sunt suficiente pentru a descoperi problema, relevand daca exista un conflict interior pe care copilul il traduce prin dificultatile de vorbire, daca este o problema organica ori de alta natura.

Referitor la terapie, aceasta se face in mai multe etape. Prima etapa consta intr-o evaluare de catre un logoped pentru stabilirea coeficientului de dezvoltare si a varstei limbajului copilului.

Ulterior, programul de recuperare este individualizat si diferentiat, in functie de dezvoltarea emotionala si volitiva, adica de gradul de mobilizare a fiecarui copil in realizarea a ceea ce isi propune sau i se cere, dar si de prezenta altor tulburari psihice cum ar fi intarzieri in dezvoltarea intelectuala.

Terapia urmareste atat obtinerea unei pronuntii corecte, cat si a unei dezvoltari intelectuale armonioase, adecvata varstei copilului. In acest sens, sunt incluse si activitati ce stimuleaza dezvoltarea capacitatii de cunoastere a lumii inconjuratoare, a miscarilor si coordonarii corpului, armonizarea emotionala, pregatirea copilului cu cerinte speciale, precum si consilierea familiei copilului.

Nu uita, comunicarea este fundamentala in dezvoltarea copilului, atat la nivel cognitiv, cat si din punct de vedere social si emotional. Logopedul este specialistul care:

  • Evalueaza intarzierea limbajului
  • Diagnosticheaza tulburarile de limbaj
  • Elaboreaza planul de terapie personalizat in acord cu particularitatile fiecarui caz in parte
  • Intervine prin terapie cu exercitii specifice, jocuri, tehnici de invatare si alte strategii personalizate pentru a imbunatati vorbirea si abilitatile de comunicare.

Activitatea specialistului logoped este una variata si poate include de la stimularea comunicarii preverbale (la copiii cu Sindromnul Down spre exemplu), stimularea motricitatii fine si grafia literelor pana la imbunatatirea articularii fonemelor si la dezvoltarea abilitatilor de comunicare sociala.

 

Daca observi intarzieri de limbaj la copil sau acesta intampina dificultati in a se exprima, nu ezita sa solicitati ajutorului unui specialist. Interventia timpurie face o diferenta semnificativa in capacitatea de a comunica a copilului, si implicit a viitorului tanar adult. Dincolo de cuvinte, limbajul este un mijloc de cunoastere, prin comunicare invatam, ne exprimam gandurile si emotiile si construim relatii cu lumea din jur.

Sursa: www.medicover.ro