Bilirubina reprezinta un compus care se obtine dupa degradarea eritrocitelor imbatranite care circula la nivel sangvin sub forma unui complex solubil, fiind legata de albumina. La nivel hepatic, are loc desfacerea acestei legaturi si conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic, dupa care este transportata la nivelul ductelor biliare intrahepatice si ulterior deversata impreuna cu bila in intestin.

Bilirubina crescuta apare atunci cand este depasita capacitatea de metabolism si excretie a acesteia de catre organism, icterul devenind clinic manifest in urmatoarele situatii:

• Cresterea productiei de pigment ca rezultat al degradarii eritrocitare crescute in anemiile hemolitice.
• Preluare hepatica scazuta produsa de anumite medicamente (novobiocina, acid flavaspidic).
• Conjugare hepatica inadecvata (deficit enzimatic necesar conjugarii intrahepatice).
• Excretie redusa de la nivel hepatic (blocaj al cailor biliare intrahepatice – Sindrom Dubin Johnson, Sindrom Rotor, de cauza inflamatorie – hepatite acute virale sau hepatite cronice toxic medicamentoase, tumorala – hepatocarcinom sau extrahepatice datorata calculilor biliari obstructivi ai ductelor hepatice, stricturilor sau tumorilor compresive ale organelor vecine).

Icterul neonatal fiziologic se manifesta la toti nou-nascutii si apare in cadrul unei stari tranzitorii de hiperbilirubinemie datorata imaturitatii enzimei de conjugare hepatica. Deficitul ereditar de glucuroniltransferaza apare in sindromul Gilbert si Crigler Najjar manifestat la nou-nascuti, alte cauze ale coloratiei tegumentare galbene la aceasta categorie de pacienti fiind reprezentata de catre inhibitia reversibila a enzimei prin consumul de lapte matern.

Icterul mecanic

Icterul mecanic (obstructiv) apare in contextul unor afectiuni care implica blocarea cailor biliare:

• Calculi biliari care migreaza
• Prezenta unor tumori la nivelul ficatului, vezicii biliare, pancreasului ori al cailor biliare.

Tratamentul in cazul icterului mecanic este dictat de cauza care a generat obstructia cailor biliare si consta in inlaturarea obstructiei propriu-zise.

Uneori, obstructia poate fi cauzata si de pancreatite, existenta unor infectii parazitare ori a unor leziuni ale cailor biliare (chirurgicale sau traumatice). Medicul va recomanda investigatiile necesare si abordarea terapeutica de la caz la caz.

Diferenta dintre icter si hepatita

Icterul este un simptom al unei alte boli care determina acumulare excesiva de bilirubina in sange, in timp ce hepatita reprezinta o inflamatie a ficatului, cel mai des fiind cauzata de un virus hepatitic (A, B, C, D, E). Modalitatea de transmitere a virusurilor hepatitice, simptomele hepatitei si tratamentul sunt diferite in functie de virusul care a cauzat infectia.

Pe langa infectia produsa de virusul care ataca celulele hepatice, provocand inflamatia si conducand la o functionare deficitara a ficatului, pot aparea si hepatita toxica (cauzata de abuzul de substante, medicamente), hepatita alcoolica ori hepatita autoimuna (celulele hepatice nu mai sunt „atacate” de un virus hepatitic, ci de propriul sistem imunitar).

Simptome icter

Simptomatologia asociata afectiunii este reprezentata de catre:

• Coloratia galbena tegumentara si sclerala
• Scaune moi
• Urina inchisa la culoare

• Prurit tegumentar.

Uneori, icterul poate asocia si febra, frisoane, alte simptome asemanatoare gripei, scaune deschise la culoare, oboseala si pierderea greutatii.

Analize icter

Stabilirea diagnosticului se face pe baza examenului clinic al pacientului, determinarea valorilor serice ale bilirubinei reprezentand indicatori ai severitatii afectiunii. Bilirubina totala (directa + indirecta) si cea directa (bilirubina conjugata) sunt realizate cu ajutorul analizoarelor de chimie, in timp ce bilirubina indirecta rezulta prin calcul matematic.

Stabilirea cauzei etiologice ale icterului se realizeaza cu ajutorul investigatiilor:

• De laborator pentru determinarea deficitului enzimatic al glucuroniltransferazei, markerilor tumorali hepatici, markerilor pentru hepatita virala A, B, C.
• Imagistice pentru depistarea calculilor cailor biliare extrahepatice si formatiunilor tumorale care pot determina deficitul de excretie al bilirubinei.
• Testare genetica pentru determinarea mutatiilor autozomale recesive ale genei UGT1A1 (persoanele afectate de aceasta mutatie sunt diagnosticate cu Gilbert syndrome). Sindromul Gilbert este o afectiune genetica caracterizata prin deficienta activitatii glucuroniltransferazei.

Tratament icter

• Tratamentul icterului fiziologic neonatal necesita tratament cu fototerapie, in timp ce deficitele enzimatice congenitale pot fi diminuate prin plasmafereza sau transplant hepatic.
• Icterul aparut in cadrul hepatitelor virale beneficiaza de tratament antiviral, in timp ce abordarea chirurgicala este utilizata pentru eliminarea calculilor biliari sau al proceselor tumorale care duc la obstructia cailor extrahepatice.
• Icterele de cauza medicamentoasa se remit la intreruperea tratamentelor care ii declanseaza aparitia.

Complicatii icter netratat corespunzator

Icterul netratat corespunzator poate duce la complicatii medicale severe. Este esential ca afectiunea de baza, cea care a determinat aparitia icterului, sa fie identificata si tratata.

Printre complicatii se numara:

• Kernicterus (encefalopatie bilirubinica) – preponderent la sugari, se refera la acumularea de bilirubina la nivelul creierului si poate conduce la leziuni neurologice permanente (dizabilitati intelectuale, afectarea vederii, surditate etc).
• Amenie severa
• Pancreatita
• Insuficienta hepatica
• Complicatii renale, insuficienta renala
• Complicatiile bolilor hepatice pot duce la coma si chiar deces.

De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca anumite afectiuni hepatice care provoaca icter pot fi precursoare ale cancerului hepatic.

In ceea ce priveste prevenirea icterului, avand in vedere cauzele care ii genereaza aparitia, este greu de preintampinat. Exista totusi cateva modalitati preventive care includ:

• Evitarea infectiilor la nivel hepatic, preventia hepatitelor virale prin vaccinare (unde exista vaccin disponibil), sex protejat si o buna igiena personala.
• Evitarea abuzului de alcool.
• Mentinerea unei bune stari de sanatate (regim alimentar echilibrat, activitate fizica, controale medicale de rutina).
• Evitarea suplimentelor naturale si pe baza de plante.
• Gestionarea nivelurilor de colesterol.

Coloratia galbena a tegumentelor, specifica icterului, poate aparea gradual si exista posibilitatea ca aceasta sa nu fie observata imediat. Uneori cei din jur pot remarca primii aspectul pielii dumneavoastra. Este important de retinut ca icterul indica o alta problema medicala care necesita diagnosticare si tratament. Adresati-va medicului daca observati manifestari clinicile ale icterului.

Sursa: www.medicover.ro