Breaking News

Parodontoza si efectele asupra sanatatii

Principala cauza a parodontozei este reprezentata de igiena orala deficitara care predispune la formarea de placa bacteriana si determina aparitia inflamatiei gingivale prin inmultirea bacteriilor ce pot genera afectiuni secundare prin diseminarea la nivelul circulatiei sangvine.

Factorii de risc care predispun la formarea tartrului includ:

  • Predispozitia genetica
  • Varsta inaintata
  • Fumatul
  • Consumul cronic de alcool
  • Fluctuatiile hormonale (in special cele intalnite la persoanele de sex feminin)
  • Deficitul de vitamina D si C
  • Asocierea unor patologii de fond de tipul diabetului zaharat si infectia cu virusul imunodeficientei umane HIV.

In anumite situatii, tartrul dentar se poate forma ca urmare a imposibilitatii de igienizare corespunzatoare a cavitatii bucale din cauza malpozitiilor dentare (suprapunerea dintilor), a bracketilor ortodontici (aparate dentare) si coroanelor dentare largi.

Parodontoza este o afectiune care evolueaza in 2 etape si anume:

  • Constituirea de placa dentara care determina iritatia gingivala, aceasta etapa fiind cunoscuta sub denumirea de GINGIVITA.
  • PARODONTITA care corespunde etapei de pierdere a dentitiei ca urmare a proceselor inflamatorii cronice care slabesc aparatul de sustinere al dintelui.

Simptome parodontoza

Principalele manifestari care intra in alcatuirea tabloului clinic al parodontozei includ:

  • Modificarea consistentei gingiei (devine moale) si a culorii acesteia (spre rosu violaceu) care devin dureroase si sangereaza usor la periaj.
  • Inflamarea papilelor dentare cu desprinderea acestora de pe dinti, proces insotit de durere dentara in timpul masticatiei.
  • Aparitia pungilor parodontale formate intre os si dinte la nivelul carora se acumuleaza bacterii, tartru, fragmente de os necrozat si alte detritusuri celulare care genereaza halena (respiratie urat mirositoare) si gust neplacut.
  • Expulzarea dintilor din alveolele dentare cu afectarea aspectului estetic si al masticatiei.

Parodontoza si afectiunile cardiovasculare

Boala parodontala creeaza si intretine un status inflamator cronic la nivelul intregului organism, a carui efecte nocive poate implica sistemul cardiovascular prin accelerarea proceselor ateroscleroticeAfla mai multe despre ateroscleroza

Bacteriile continute de catre placa dentara determina eliberarea constanta de factori proinflamatori (citokine, factor de necroza tumorala, fibrinogen, proteina C reactiva) care prezinta actiune asupra endoteliului vascular, favorizand depunerea de grasimi la interiorul vaselor de sange si constituirea de placi ateromatoase.

Suplimentar, bacteriile regasite la nivelul tartrului reprezentate in principal de Streptococcus mutans, Tannerella forsythia, Prevotella intermedia si Porphyromonas gingivalis, disemineaza la nivel circulator si devin direct implicate in aparitia leziunilor aterosclerotice si disfunctia endoteliala secundara acestora.

Parodontoza si afectiunile respiratorii

Bacteriile de la nivelulleziunilor parodontale pot fi aspirate la nivel pulmonar, cauzand aparitia pneumoniilor bacterienerepetate care, in timp, pot provocaboala pulmonara obstructiva. In acelasi timp, placa dentara poate constitui un rezervor pentru bacteriile care provin din tractul respirator prin intermediul secretiilor eliminate in timpul acceselor de tuse, intretinand inflamatia si infectiile respiratorii cu aparitia complicatiilor pe termen lung si scurt.

Parodontoza si bolile reumatice

Parodontoza si bolile reumatice prezinta o serie de similaritati din punct de vedere al mecanismelor patologice care implica participarea factorilor proinflamatori, a metaloproteinazelor matriceale (grup de enzime care genereaza inflamatie la nivel apical) si a mediatorilor osteoclastelor care participa la distructia tesutului osos.

Studiile desfasurate asupra legaturii dintre boala parodontala si poliartrita reumatoida au concluzionat faptul ca cele doua patologii detin in comun anumiti biomarkeri de tipul antigenului leucocitar uman HLA si pot avea inclusiv o legatura genetica.

Porphyromonas gingivalis este o bacterie Gram negativa anaeroba regasita la nivelul placii dentare, care prezinta capacitatea de a sintetiza enzime specifice implicate in atat in progresia leziunilor parodontale, cat si grabirea proceselor de apoptoza (moarte celulara programata) ale condrocitelor (celule care produc si mentin matricea cartilaginoasa din componenta articulatiilor).

Parodontoza si diabetul zaharat

Studiile desfasurate pana la momentul actual au demonstrat existenta unei incidente de 3 ori mai mare a bolii parodontale la diabetici in raport cu restul populatiei generale, datorata existentei unei legaturi bidirectionale intre cele doua patologii care implica aspecte care tin de functionarea sistemului imun, activitatea neutrofilelor si a citokinelor proinflamatorii.

Pe de-o parte, valorile crescute ale glicemiei predispun la aparitia parodontozei, iar pe de alta parte, inflamatia de la nivelul aparatului de sustinere al dintilor afecteaza in sens negativ capacitatea organismului de a mentine indexul glicemic la valori fiziologice.

Suplimentar, la diabeticii care asociaza boala parodontala a fost evidentiata o tendinta de scadere a functiei renale manifestate prin microalbuminurie de 2-3 ori mai crescuta fata de cea determinata la diabeticii fara parodontoza.

Parodontoza in sarcina

Parodontoza materna constituie o afectiune frecvent intalnita in practica medicala curenta care poate creste riscul de aparitie a complicatiilor in sarcina reprezentate in principal de nasterea prematura, preeclampsie si greutatea mica a fatului la nastere.

Mecanismul patologic care determina aparitia acestor complicatii la gravidele cu parodontoza implica diseminarea pe cale hematogena a bacteriilor si a factorilor proinflamatori de la nivelul leziunilor parodontale pana la nivelul placentei, al membranelor amniotice si a lichidului amniotic.

Pe de alta parte, formarea placii dentare la gravide este favorizata de fluctuatiile hormonale fiziologice care apar in aceasta perioada, iar capacitatea de raspuns a organismului la bacteriile care disemineaza de la nivelul leziunilor periodontale este diminuata in comparatie cu cea inregistrata in afara sarcinii. Afla mai multe despre igiena orala in timpul sarcinii

Tratamentele stomatologice care se adreseaza parodontozei pot fi aplicate in siguranta in perioada sarcinii, fiind chiar recomandate gravidelor de catre ADA American Dental Association in vederea prevenirii riscului de nastere prematura si nu numai.

Optiuni de tratament in functie de stadiul bolii parodontale

In functie de stadiul evolutiv al afectiunii, tratamentul parodontozei poate implica:

  • Igienizarea profesionala a dentitiei pentru indepartarea tartrului si a bacteriilor care genereaza inflamatia gingivala. Procedura se poate efectua in conditii de anestezie locala in cazul in care pacientul acuza disconfort algic intens in timpul periajului profesional.
  • Chiuretaj subgingival pentru indepartarea detritusurilor celulare.
  • Decontaminare laser a spatiului subgingival.
  • Tratament antibiotic cu administrare locala sau orala, in conformitate cu recomandarile stomatologului.
  • Tratament chirurgical pentru eliminarea pungilor parodontale care necesita chiuretaj in camp deschis dupa indepartarea gingiei. Dupa finalizarea chiuretajului, medicul stomatolog repozitioneaza gingia astfel incat sa faciliteze igienizarea orala efectuata de catre pacient.
  • Interventie chirurgicala pentru insertia de grefa osoasa in cazurile severe de parodontoza care implica expunerea radacinii dentare prin retractia gingivala semnificativa.
  • Terapia PRP plasma imbogatita cu trombocite este rezervata pacientilor cu defecte tisulare la nivelul gingiei si/sau al osului si este instituita pentru grabirea proceselor de vindecare dupa indepartarea chirurgicala a tesuturilor devitalizate.

Prevenirea parodontozei

Cea mai buna metoda de prevenire a bolii parodontale implica o igienă orala riguroasa si respectarea programului de vizite periodice la stomatolog, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte (la 6 luni sau mai frecvent). Efectuarea detartrajului regulat la cabinetul stomatologic previne depunerea tartrului si acumularea de bacterii care favorizeaza aparitia leziunilor gingivale.

O igiena dentara corect realizata implica periajul dintilor de cel putin 2 ori pe zi urmat de utilizarea atei dentare precum și a apei de gura. Periuța de dinți trebuie schimbata la fiecare 3-4 luni sau mai frecvent, in conformitate cu indicatiile medicului stomatolog, iar alegerea acesteia se face in conformitate cu particularitatile si necesitatile fiecarei persoane  (anumite persoane necesita periute de dinti moi care sa nu lezeze gingiile in timpul periajului dentar).

Mentinerea unei igiene orale corespunzatoare asigura integritatea si functionalitatea danturii si previne inmultirea bacteriilor daunatoare care pot genera aparitia patologiilor sistemice prin inflamatie cronica si diseminare hematogena la nivelul diferitelor structuri si organe ale corpului.

Sursa: www.medicover.ro