• Halucinatii psiho-senzoriale care asociaza proiectie spatiala (sunt situate in campul perceptiv al pacientului sau dincolo de limitele acestuia), convingerea ferma a pacientului de existenta reala a acestora, grade variabile de intensitate, durata si complexitate, evolutie intermitenta sau continua si rezonanta la nivel afectiv (pacientul poate manifesta anxietate sau placere in timpul halucinatiilor).
• Halucinatiile psihice sau pseudohalucinatiile nu asociaza proiectie spatiala desfasurandu-se doar in mintea pacientului.
• Halucinozele constituie halucinatii a caror semnificatie patologica este recunoscuta de catre pacient si sunt asociate leziunilor de trunchi cerebral, starilor toxice si celor infectioase.
• Alte manifestari halucinatorii includ halucinatiile functionale (mancarea care fierbe pe foc este perceputa de bolnav sub forma unor voci), halucinoidele (fenomene psihopatologice care se afla la granita dintre reprezentari reale si halucinatii vagi), imaginile eidetice (reproiectarea in exterior a imaginilor unor obiecte sau fiinte) si halucinatiile fiziologice care apar la alternarea starilor veghe-somn.

Tipuri de halucinatii

Cele mai frecvent intalnite halucinatii sunt reprezentate de cele auditive (voci sau alte sunete care nu sunt emise de catre o sursa fizica), pe locul al doilea situandu-se cele de ordin vizual care constau in perceptia de obiecte, forme, persoane, animale sau lumini care nu exista in realitate.

Halucinatiile tactile implica perceptia falsa de atingere in diferite zone ale corpului, in anumite situatii de miscare a organelor interne sau de existenta unor insecte (viermi, serpi) care se deplaseaza pe suprafata tegumentului.

Halucinatiile olfactive sau fantosmia presupune perceptia unor mirosuri specifice, de regula respingatoare (hrana alterata, gunoi, sulf, fum de tigara), insa in anumite situatii acestea pot fi si placute asociind o tenta dulce sau florala.

Halucinatiile gustative implica experimentarea unor gusturi neobisnuite sau neplacute (amar, metalic, sarat) care apar in absenta unor stimuli reali si pot asocia stare de disconfort accentuat sau anxietate persoanei care le percepe.

Cum apar halucinatiile?

Dopamina, acetilcolina, serotonina si receptorii acidului gamma aminobutiric GABA, constituie principalii neurotransmitatori implicati in aparitia halucinatiilor, prin participarea lor la diferite reactii chimice care au loc la nivel cerebral.

Neurotransmitatorii reprezinta substante chimice sintetizate de catre organism cu rol de mesager care transporta, accelereaza si calibreaza semnalizarea neuronala. Neurotransmitatorii actioneaza specific asupra anumitor receptori care pot fi localizati la nivelul altor celule neuronale, al diferitelor structuri glandulare si grupe musculare din organism, fiind responsabili de mentinerea functiilor vitale si modularea diferitelor functii psihologice care includ frica, dispozitia, placerea si bucuria.

Cauze halucinatii

Halucinatiile temporare evolueaza pentru perioade scurte de timp si de cele mai multe ori sunt generate de trecerea fiziologica din starea de veghe catre somn (si invers), inclusiv cea indusa de administrarea de substante anestezice in scop terapeutic (preinterventional).

Alte cauze care favorizeaza aparitia halucinatiilor temporare includ utilizarea de substante psihoactive (alcool, marijuana, halucinogene-LSD, cocaina, amfetamina, heroina sau ketamina), sindromul febril inalt, deshidratarea severa, privarea de somn, sindromul algic sever si starea septica.

Principalele cauze de aparitie ale halucinatiilor repetitive care prezinta evolutie indelungata includ:

• Afectiunile psihice – schizofrenia, tulburarea bipolara, depresia severa care asociaza trasaturi psihotice
• Bolile neurologice – boala Parkinson, boala Alzheimer, dementa cu corpi Lewy, epilepsia, narcolepsia (patologie datorata incapacitatii creierului de a controla trecerea de la somn la veghe)
• Tumorile cerebrale
• Afectiunile cu evolutie cronica – stadiile terminale ale insuficientei hepatice si renale, SIDA.

Afectiuni mintale frecvent asociate cu halucinatiile

Tulburarea de personalitate constituie o afectiune mintala care debuteaza de regula la sfarsitul adolescentei, studiile indicand faptul ca intre 26 si 54% dintre pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune asociaza halucinatii. In majoritatea cazurilor, halucinatiile sunt de tip auditiv si se manifesta sub forma unor cuvinte sau fraze repetitive care sunt generate de trairea unei experiente traumatice.

Schizofrenia cauzeaza aparitia halucinatiilor la aproximativ 70% din pacientii diagnosticati cu acest tip de tulburare mintala, manifestarile fiind de regula auditive si vizuale. Halucinatiile tactile si cele de tip gustativ sunt mai putin intalnite in evolutia schizofreniei, pacientii percepand de regula imagini denaturate ale persoanelor din jur sau ale anumitor portiuni din corpul acestora.

Depresia psihotica reprezinta o afectiune mintala care asociaza atat manifestari clinice specifice atat depresiei, cat si psihozei care includ tulburari de somn, oboseala extrema, ganduri suicidale, helaucinatii auditive, tactile, olfactive sau vizuale.

Halucinatiile cauzate de privarea de somn

Privarea de somn pentru perioade extinse de timp poate genera dificultati cognitive si manifestari psihice care includ tulburari ale dispozitiei si halucinatii. Luand in considerare faptul ca la momentul actual aproximativ 30% din intreaga populatie a globului asociaza diferite conditii medicale sau factori care genereaza privare de somn, frecventa incidentei halucinatiilor ca si manifestari clinice secundare a crescut de 3-4 ori in ultima perioada.

Studiile desfasurate recent au demonstrat faptul ca privarea de somn asociaza in mod frecvent distorsiuni de ordin vizual, iluzii, modificari la nivel somatosenzorial si, in anumite situatii, halucinatii per se.

Halucinatiile in contextul stresului si anxietatii

Atat anxietatea, cat si stresul pot genera schimbari de ordin chimic la nivelul creierului, cauzand aparitia halucinatiilor de tip auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, tactil sau somatic, in functie de particularitatile fecarui caz in parte. Starile de anxietate si stresul sunt responsabile de aparitia unui comportament de supravietuire cunoscut sub denumirea de „lupta sau fuga” cu implicatii benefice atunci cand evolueaza pentru perioade limitate de timp.

Solicitarile extreme ale organismului care evolueaza timp indelungat stimuleaza sinteza hormonilor de stres, favorizand astfel aparitia dezechilibrelor de ordin fizic si psihic de tipul patologiilor cardiovasculare, endocrine, tumorale si celor psihice ce pot fi insotite de halucinatii. Riscul de aparitie al halucinatiilor este direct proportional cu intensitatea stresului si severitatea tulburarii anxioase (traumele majore si evenimentele negative insotite de stres accentuat se regasesc printre principalele cauze de aparitie ale schizofreniei).

Halucinatiile la persoanele varstnice

Declinul cognitiv asociat bolii Alzheimer, dementei si bolii Parkinson, infectiile severe, in special cele ale tractului urinar, sindromul Charles Bonnet, tulburarile de somn, patologiile tumorale localizate la nivelul sistemului nervos central sau in apropierea nervului optic, starile de deshidratare si variatiile extreme ale valorilor glicemice constituie principalele cauze de aparitie ale halucinatiilor la varstnici.

Halucinatii la copii

In cazul populatiei pediatrice, halucinatiile pot fi cauzate de o serie de factori care includ in mod frecvent:

• Cauze organice – infectii, encefalite, modificari ale valorilor electrolitilor din sange, tulburari metabolice, patologii tumorale ale sistemului nervos central, diabet zaharat
• Afectiuni psihice – tulburare de spectru autist, schizofrenie, tulburare bipolara, depresie
• Consum de substante psihoactive si administrarea anumitor tratamente medicamentoase.

Principalele semnale de alarma care ar trebui sa indrume parintii copilului catre un consult de specialitate includ:

• Lipsa interesului celui mic pentru igiena personala si desfasurarea activitatilor placute
• Dificultatea de exprimare a emotiilor
• Aparitia ideatiei suicidare sau a gandurilor intruzive
• Utilizarea unui limbaj bizar
• Izolarea de colectivul scolar sau prietenii de joaca.

Este important de mentionat faptul ca in majoritatea cazurilor, halucinatiile fac parte din dezvoltarea normala a copilului si nu implica existenta unei patologii fizice sau psihice subiacente. Prietenii imaginari, terorile nocturne si fanteziile constituie experiente intalnite in mod fiziologic in copilarie si nu reprezinta un motiv de ingrijorare pentru parinti atat timp cat nu afecteaza cresterea si dezvoltarea celui mic.

Diagnosticarea si tratamentul

Diagnosticul halucinatiilor este stabilit de catre medicul specialist prin intermediul interviului psihiatric, al investigatiilor functionale de tipul electroencefalogramei si al celor imagistice reprezentate de rezonanta magnetica nucleara.

Tratamentul halucinatiilor este individualizat in conformitate cu particularitatile fiecarui pacient si poate implica:

• Administrarea de medicatie antipsihotica in cazul halucinatiilor care se manifesta in contextul schizofreniei, tulburarii bipolare sau al depresiei psihotice
• Stimularea magnetica transcraniana repetitiva pentru diminuarea halucinatiilor auditive care nu raspund favorabil la tratamentul cu antipsihotice
• Administrarea de inhibitori ai acetilcolinesterazei la pacientii cu boala Alzheimer, Parkinson sau dementa cu corpi Lewy
• Administrarea de antiepileptice
• Rezectia tumorilor localizate la nivelul sistemului nervos central
• Administrarea de beta blocanti sau anticonvulsivante în cazul persoanelor cu migrena
• Managementul eficient al dezechilibrelor metabolice, patologiilor infectioase si al dezechilibrelor hidro electrolitice si prevenirea aparitiei complicatiilor
• Utilizarea tehnicilor de terapie cognitiv comportamentala deprinse in timpul sedintelor de psihoterapie.

www.medicover.ro