Deplasarea turistilor in aceste zone endemice a generat o crestere a incidentei infectiilor cauzate de virusul Dengue si in alte regiuni ale globului, in luna martie a acestui an fiind raportate noi cazuri de imbolnavire in Statele Unite ale Americii – Puerto Rico, Florida si California. Alte tari la nivelul carora a fost raportata o crestere a numarului cazurilor de imbolnaviri cu virus Dengue include: Afghanistan, Burkina Faso, Columbia, Republica Dominicana, Ecuador, Ethiopia, Ghana, Grenada, India, Mali, Mexic si nu numai.

Schimbarile climatice din ultima perioada au creat conditii favorabile pentru raspandirea, inclusiv la nivelul Europei, a speciilor invazive de tantari care transmit la om diferiti agenti patogeni, printre care si virusurile Dengue. In Romania, anul acesta au fost confirmate 7 cazuri de febra Dengue inclusiv la un copil de un an, tantarul responsabil de transmiterea acestui virus fiind identificat in mai multe judete din tara printre care Giurgiu, Dambovita, Mehedinti, Sibiu si Bihor.

Cum se transmite febra Dengue?

Speciile de tantari implicate in transmiterea virusurilor Dengue sunt reprezentate de Aedes albopictus sau Ae. aegypti care rezida de regula in zonele cu umiditate crescuta si vegetatie densa din regiunile tropicale si subtropicale ale globului. Aceste specii de tantari sunt implicate in aparitia mai multor zoonoze (infectii ale omului transmise de la animale/insecte), fiind capabile de a transmite diferite tipuri de patogeni atat la om, cat si la alte mamifere (animale domestice sau salbatice) in timpul pranzului hematofag.

Boala Dengue sau febra hemoragica este cauzata de infectia cu virusurile Dengue 1,2,3 si 4, tantarii care poarta unul din aceste serotipuri, infectandu-se in timpul hranirii cu sange provenit de la o persoana infectata care asociaza sindrom febril (ziua 2-7 de evolutie a bolii).

Studiile desfasurate pana în prezent au demonstrat faptul ca virusul Dengue poate fi transmis si vertical de la mama la fat in timpul sarcinii, principalele complicatii care pot surveni in urma infectiei fiind reprezentate de nasterea prematura, retard de crestere si dezvoltare ale fatului si suferinta fetala in diferite grade de severitate.

Alte modalitati de transmitere ale virusului Dengue mai putin intalnite in practica medicala curenta includ transplantul de organe si transfuziile de sange si produse derivate ale acestuia provenite de la bolnavi.

Simptome febra Dengue

Dupa o perioada de incubatie care este cuprinsa de regula intre 4 si10 zile de la muscatura tantarului purtator, infectia virala poate genera un spectru larg de manifestari clinice, insa in cele mai multe din cazuri boala este asimptomatica sau subclinica.

Principalele manifestari care intra in alcatuirea tabloului clinic al febrei Dengue sunt similare sindromului gripal si includ:

• Cefalee
• Febra
• Dureri oculare
• Artralgii
• Mialgii
• Eruptii cutanate
• Durere in gat
• Stare generala alterata.

Boala evolueaza de regula pentru o perioada de aproximativ 7 zile si se remite fara aparitia de complicatii la persoanele tinere cu sistem imunitar indemn.

Forme ale infectiei cu virusul Dengue

In functie de severitatea manifestarilor clinice prezentate de catre pacient, infectia cu virusul Dengue poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

• Forme ușoare care evolueaza asimptomatic sau sunt similare unui sindrom gripal si se remit dupa o perioada de evolutie de aproximativ 7 zile
• Forma severa care asociaza:
• Sindrom febril inalt de peste 41 ° C
• Convulsii
• Hepatomegalie (cresterea in volum a ficatului)
• Insuficienta circulatorie
• Hemoragii (epistaxis, hematemeza, melena, gingivoragii, hematurie)
• Tulburari ale ritmului cardiac
• Varsaturi
• Durere abdominala
• Dezechilibre hidro-electrolitice severe
• Insuficienta multipla de organ MSOF care poate duce la decesul pacientului.

Dupa remiterea episodului infectios, anticorpii generati de catre sistemul imunitar al gazdei ofera protectie pe tot parcursul vietii pentru serotipul viral care a generat boala si imunitate partiala si tranzitorie care poate fi cuprinsa intre 2-3 luni impotriva celorlate serotipuri virale.

Febra Dengue diagnostic

Diagnosticul febrei Dengue este stabilit de catre medicul inefctionist pe baza informatiilor obtinute din anamneza si examenul clinic detaliat al pacientului, precum si al investigatiilor paraclinice pentru depistarea anticorpilor circulanti de tip IgM si IgG anti virali.

Anticorpii de tip IgM apar primii, la aproximativ 3-5 zile de la debutul simptomatologiei si cresc progresiv pana in ziua 10 de evolutie a bolii. Anticorpii de tip IgG anti virus Dengue sunt sintetizati mai tarziu, incepand cu ziua 7 de evolutie a bolii, cresc treptat si raman detectabili in sange pentru tot restul vietii.

Diagnosticul rapid al infectiilor cauzate de virusul Dengue poate fi realizat prin utilizarea tehnicii PCR polymerase chain reaction care identifica materialul genetic viral ARN la nivelul produselor biologice ale pacientului (sange sau tesut hepatic).

Exista tratament pentru febra Dengue?

Febra Dengue beneficiaza de tratament suportiv care vizeaza echilibrarea hidro-electrolitica a bolnavului prin cresterea consumului de lichide, diminuarea disconfortului algic al pacientului si al sindromului febril prin administrare de antiinflamatoare nesteroidiene

Cazurile severe de boala necesita internare in spital in vederea monitorizarii permanente a pacientului si aplicarea de masuri corective care pot include administarea de oxigen, transfuzii sangvine si reechilibrare hidroelectrolitica parenterala.

Copiii si populatia varstnica reprezinta categoriile de persoane care asociaza risc crescut de aparitie al complicatiilor nefaste datorate infectiei cu virusul Dengue datorita mecanismelor limitate de compensare ale pierderilor lichidiene din organism.

Masuri de preventie febra Dengue

Principalele masuri de prevenitie ale raspandirii virusului Dengue implica:

• Protectia individuala impotriva tantarilor prin adoptarea unei vestimentatii adecvate care sa acopere o suprafata cat mai mare a corpului, utilizarea de spray-uri repelente, plase pentru tantari si dispozitive casnice prevazute cu substante impotriva țânțarilor și altor insecte (pastile, benzi impregnate, aerosoli)
• Impiedicarea inmultirii tantarilor prin acoperirea recipientelor cu apa din casa, asanarea lacurilor si baltilor din apropierea zonelor rezidentiale si dispersia regulata a insecticidelor in parcuri si zone cu vegetatie densa din orase
• Limitarea deplasarilor in zonele enedemice ale virusului Dengue
• Limitarea activitatilor desfasurate in aer liber in special in perioadele de activitate crescuta a tantarilor la rasaritul si apusul soarelui
• Administrarea vaccinului tetravalent pentru boala Dengue la persoanele cu varsta de peste 4 ani care provin din zonele endemice ale acestui patogen si al celor care intentioneaza sa calatoreasca in aceste regiuni.

Persoanele care intentioneaza sa se deplaseze in zone endemice sunt indrumate sa se adreseze medicului epidemiolog pentru efectuarea profilaxiei diferitelor afectiuni patologice exotice. Medicina de calatorie presupune pe langa vaccinarea internationala si chimioprofilaxia diferitelor febre de tip hemoragic o serie de aspecte ce trebuie abordate in conformitate cu particularitatile fiecarui calator in parte (gravida, varstnic cu multiple comorbiditati, copil).

In acest sens, medicul epidemiolog poate emite o serie de indicatii si recomandari bazate pe dovezi si studii recent efectuate in domeniul medical, pentru a preveni in mod eficient diferite patologii tropicale care pot fi contractate cu ocazia deplasarilor în zone endemice ale acestor patogeni exotici.